Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Cotidianul
Anul şi data apariţiei: 17.06.2011
Tematica: reforma regiunilor de dezvoltare
Categoria articolului: editoriale
Autorul articolului: Forumistul de serviciu
Titlul articolului: Ce-ar trebui sa discutam la Cotroceni,daca am fi sinceri?
Acces online: https://www.cotidianul.ro/149393-Ce-ar-trebui-sa-discutam-la-Cotroceni-daca-am-fi-sinceri


Putem conveni unanim ca tema regionalizarii, propusa de Basescu, este o diversiune si nu o abordare serioasa (daca era serioasa, nu se impuneau ultimatumuri, nu se purta discutia in acesti termeni). Vom merge la Cotroceni, pentru ca, desi tema e ridicata absurd, este totusi un subiect grav. Dar, acolo, ar trebui sa analizam atent ce a vrut, de fapt, Basescu sa castige din acest gest.

Pentru ca, desi, initial, actiunea PDL parea orientata impotriva actiunii USL, de contracarare a ofertei pe administratie (zona pe care PDL a iesit destul de prost – inclusiv din perspectiva reactiei interne, dar si prin comparatie cu proiectul USL), modul in care s-a reorientat ofensiva ulterior dezvaluie o tinta mult mai logica.

Este vorba de presarea UDMR cu un subiect suficient de eroziv pentru a contracara orice tentativa a UDMR de disociere de guvernul Boc – pretentia UDMR de a-si face regiune etnica (Tinutul Secuiesc). UDMR nu mai poate presa pe tema statutul minoritatilor, fara sa i se puna in brate si proiectul regiunilor.

Prin atacurile din aceste zile, prin fortarea asumarii raspunderii, PDL a fortat UDMR sa reactioneze dur (inclusiv cu sublinierea propriei variante, ceea ce este o greseala). Iar reactia dura e puternic mediatizata (fiind concentrata pe formula proprie de regionalizare, care inseamna oficializarea tinutului secuiesc).

Ce obtine Traian Basescu din asta?

Varianta 1: UDMR se vede fortata de PDL sa iasa de la guvernare pe un motiv suficient de radical pentru a nu mai putea ulterior sa colaboreze cu USL. PDL forteaza discutia despre regiuni (si angajarea raspunderii) pentru a arata ca UDMR vrea tinut secuiesc. Iar eventuala cadere a guvernului Boc s-ar face cu acest pretext, care i-ar permite lui Basescu sa atace UDMR, precum si sa atace USL daca intentioneaza sa propuna o majoritate guvernamentala alaturi de USL (pana la alegeri).

Varianta 2: UDMR isi scade forta de negociere din prezent, pentru ca, chiar daca ar fi vrut sa iasa de la guvernare pe alte motive, acum se vede in mare dificultate din cauza acestui subiect. Cu fiecare zi in care se diseca si mai mult variantele de regionalizare (in care se accentueaza nemultumirile, inclusiv ale presei, fata de UDMR), cu atat UDMR va avea dificultati si mai mari sa paraseasca coalitia. Daca o vor face, risca sa ramana in opozitie, fara sanse de dialog real cu USL (pentru ca, la cum arata acum lucrurile, PNL nu poate accepta o formula alaturi de un UDMR care vrea si statutul minoritatilor si tinutul secuiesc).

Varianta 3: Daca tema etnica nu se impune suficient de clar, dar UDMR ramane suficient de iritiata pentru a vota impotriva lui Boc, cu ocazia asta Basescu il alunga pe Boc de la Palatul Victoria cu mana fostilor prieteni maghiari. Si, pana la urma, si asta este o solutie, cata vreme orice alta tentativa nu i-a reusit.

Practic, in aceste situatii (si cu iesire si fara iesire a UDMR de la guvernare), Basescu castiga timp si o eventuala tema de tip “supapa de evacuare” a nemultumirilor. Nu se va discuta despre caderea lui Boc pe motiv de ineficienta, coruptie sau incapacitate de iesire din criza, ci de caderea lui Boc pe motivul ca a fost suficient de nationalist pentru a apara Romania de pretentiile absurde ale UDMR! Nu dezbatem despre tinerii carora li se amana incadrarea in sistem pentru anul viitor, despre politistii dati afara, despre pretul la gaze sau despre subventia la incalzire care va disparea.

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.