Monitorizare de presÄ
|
CÄutare Numele cotidianului: Jurnalul NaĹŁional Un articol apÄrut recent în sÄptÄmânalul german Der Spiegel trage un semnal de alarmÄ în privinĹŁa noului val de imigranĹŁi din sud-estul Europei, adicÄ România Ĺi Bulgaria. Numai în 2010 s-au stabilit oficial în Germania 75.000 de români Ĺi 39.000 de bulgari, iar cifrele adevÄrate sunt probabil mai mari, mulĹŁi dintre nou-veniĹŁi lucrând la negru Ĺi preferând deci sÄ evite contactul cu autoritÄĹŁile. Conform autoarei Özlem Gezer, o parte din românii recent veniĹŁi în Germania s-au stabilit în cartierul Neukölln din Berlin, una dintre cele mai rÄu famate Ĺi violente zone din capitala Germaniei, majoritatea populaĹŁiei find compusÄ din imigranĹŁi turci Ĺi arabi, neintegraĹŁi în societatea germanÄ. Articolul o citeazÄ pe Franziska Giffey, consilier pe probleme de educaĹŁie la primÄria Neukölln, care relateazÄ despre problemele de care se lovesc adeseori copiii imigranĹŁilor români. „Sunt copii care nu Ĺtiu sÄ scrie Ĺi sÄ citeascÄ Ĺi care stau frustraĹŁi în clasÄ, pentru cÄ nu înĹŁeleg pe nimeni Ĺi nimic", spune Giffey; unii dintre copii nu au vÄzut niciodatÄ o ĹcoalÄ pe dinÄuntru. Dintre cei 548 de elevi din România Ĺi Bulgaria care sunt înscriĹi la Ĺcolile din Neukölln, 75% nu vorbesc deloc sau aproape deloc germana. Iar aceĹtia, spune Gezer, sunt totuĹi copiii mai norocoĹi, care sunt trimiĹi la ĹcoalÄ de cÄtre pÄrinĹŁii lor. MulĹŁi alĹŁii spalÄ parbrizuri la semafoarele din Berlin. Astfel, ia naĹtere o societate paralelÄ, în care imigranĹŁii, care adeseori trÄiesc dintr-un salariu de trei euro pe orÄ, rÄmân între ei, fÄrÄ sÄ se adapteze societÄĹŁii în mijlocul cÄreia trÄiesc. Iar faptul cÄ sunt cetÄĹŁeni europeni le îngreuneazÄ, de fapt, situaĹŁia, spune Gezer: statul german nu are nici un program de integrare pentru „strÄinii europeni".
Fotografie:
|
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. Ăn cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât ĂŽn limba română cât şi ĂŽn limba maghiară. Ăn munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  În viitoare analize. |
