Monitorizare de presă
|
Căutare Numele cotidianului: Acum.tv Preambul: Într-un text postat în 18 decembrie pe site-ul www.domnuleprimar.ro şi adresat primarului Clujului, citim următoarele: “ Mai mulţi locatari din zona Fraternităţii vă mulţumesc pt. modul în care ne-aţi redat liniştea prin mutarea famililor de tzigani din zonă, iar modul profesionist in care s-a realizat această acţiune demonstrează că oraşul nostru are un viitor. Doamna Fritea si Poliţia Locală au acţionat cu tact .Felicitări şi sărbători fericite!!!!!”.Evacuare în doi timpi şi trei mişcăriDizlocare în zoriÎn miez de decembrie Primăria Municipiului Cluj-Napoca a dat dovadă de eficienţă maximă în acţiunea de eliberare a coloniei de pe strada Coastei (aflată într-o zonă aglomerată din oraş, în vecinătatea Pieţei Fraternităţii), mutarea forţată a locatarilor şi începerea demolării caselor care adăpostiseră timp de un deceniu şi jumătate 56 de familii, majoritatea de etnie romă. O parte dintre ei, clujeni cu acte în regulă, avuseseră contracte de închiriere valabile până în decembrie 2009, termen după care primăria nu le-a mai prelungit, având intenţia de a demola casele aflate într-o stare precară şi de a-i evacua pe chiriaşi într-o altă locaţie, ceea ce nu s-a mai întâmplat. Astfel, foştii chiriaşi ai primăriei au ajuns în aceeaşi situaţie cu ceilalţi cetăţeni care ocupaseră abuziv casele dărăpănate sau îşi improvizaseră locuinţe ilegale. În 15 decembrie s-au distribuit somaţiile de evacuare a locuinţelor pentru toate familiile, punându-li-se în vedere că aveau la dispoziţie o zi să-şi strângă lucrurile şi să se pregătească de mutare. Nu li se comunicase unde aveau să fie mutaţi, însă se zvonea că era vorba de casele modulare construite recent de primărie în afara oraşului, în vecinătatea Gropii de gunoi.Pregătiţi pentru mutareOamenii au protestat disperaţi că vor fi mutaţi în afara oraşului, într-o zonă pustie, departe de şcoală, de locurile de muncă. Dar primăria s-a ţinut fermă pe poziţii, neluând în seamă nici argumentele foştilor chiriaşi şi nici cele ale reprezentanţilor organizaţiilor de romi care invocau legea care interzice evacuarea din locuinţe pe timp de iarnă. S-a demarat o acţiune în forţă cu mobilizarea poliţiei comunitare, a echipajelor de la companiile de gaz şi electricitate pentru a deconecta reţeaua electrică şi conductele de gaz. Locuitorii puşi în situaţia de a rămâne fără căldură şi lumină în miez de iarnă, au semnat acordul de a se muta în noile locuinţe. Au încărcat camioanele cu mobilierul (de dormitor, sufragerie şi bucătărie) cu sobe, maşini de spălat, televizoare şi computere) şi toate bunurile agonisite de-a lungul anilor. Femeile şi copiii au urcat în autobuze şi s-au îndreptat către casele modulare care le fuseseră repartizate. Buldozerele au început demolarea caselor şi cocioabelor, a „ţigăniei”, în locul căreia vor fi ridicate, probabil, blocuri de locuinţe. Destinate altora. Locuitorii din zonă şi directoarea bibliotecii universitare au dat glas mulţumirii că în sfârşit au scăpat de ţiganii care i-au chinuit ani de zile cu gălăgia, cu mizeria, cu fumul şi care le spărseseră geamurile. Măsura luată rapid şi aplicată întregii comunităţi „a redat liniştea celor din zona…”Fraternităţii”În casă nouă – modularăUnul dintre cele două şiruri de case modulareCele două şiruri de case modulare, ridicate în câteva luni (în ciuda protestelor organizaţiilor civile ale romilor), sunt amplasate în apropierea Gropii de gunoi şi a faimoasei colonii Pata Rât, care adăposteşte o comunitate de oameni, în majoritate de etnie romă, care locuieşte în case mizere şi se întreţine de pe urma colectării deşeurilor din groapa de gunoi . Copiii au de mers pe jos kilometri până la cea mai apropiată şcoală, cabinetul medical funcţionează sporadic, condiţiile de igienă sunt precare. Cele câteva iniţiative civile de asigurare a asistenţei medicale şi sociale nu au putut ţine piept noianului de probleme ale acestor oameni. Iminenţa închiderii gropii de gunoi şi ecologizarea ei (o condiţie impusă de UE) ameninţă comunitatea de a fi lipsită şi de resursele minime de trai actuale.Casele izolate cu polistiren şi dotate cu geamuri termopan promit să ofere căldură viitorilor locatari, cu condiţia să aibă lemne de foc şi sobe pentru gătit şi pentru încălzitul încăperii care întruneşte funcţiile de dormitor, cameră de zi şi bucătărie. Fiecărei familii i s-a repartizat o cameră de 19 sau de 15 metri pătraţi. Baia comună unui modul de două încăperi are două duşuri, două WC-uri şi o…oglindă. Trebuie să dai dovadă de multă ingeniozitate să-ţi organizezi viaţa într-o încăpere în care va trăi întreaga familie (şi familiile de romi au mulţi copii). Cum să faci loc pentru toată mobila (paturile, dulapurile, masa şi scaunele , aragazul, maşina de spălat, televizorul şi computerul) şi, după ce le-ai înghesuit pe toate, unde vor mai încăpea locatarii?!Groapa de gunoi mai aproape decât şcoalaNu ştim dacă se are în vedere continuarea construcţiilor cu alte case, cu clădirile unei cantine, grădiniţe sau şcoli. Deocamdată drumul către groapa de gunoi e mult mai scurt decât cel către şcoală. Nici perspectiva din preajma caselor modulare nu este din cele mai atrăgătoare. În vale mizeria din actuala colonie Pata Rât, în zare Groapa de gunoi a oraşului, iar în vecinătate depozitul de deşeuri al unei fabrici de medicamente.Familiile care n-au mai apucat (în ordinea priorităţilor) să primească locuinţă într-o casă modulară lis-a permis să-şi improvizeze adăposturi în preajma acestora.Ce pot să-şi mai dorească în prag de Crăciun membrii unei comunităţi defavorizate, mutată colectiv într-o zonă stigmatizată?Singurii vecini, amărâţii din Colonia Pata RâtUnii spun că, la fel cu foştii vecini din …Piaţa Fraternităţii, ar putea mulţumi primăriei care s-a îngrijit să le dea case (modulare) în loc de cocioabe. Trebuie doar să aibă grijă de ele, ca să nu arate în scurt timp ca nişte cocini! Să meargă la lucru şi la şcoală, oricât de departe ar fi ele.Dar până la urmă de ce să-şi mai bată capul cu ei, bine că au fost mutaţi cât mai departe de „oraşul care are viitor”! |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |