Căutare

               Muncitori români – puşi de italieni să dărâme taberele românilor

Şeful gării din Tor di Quinto: “Îmi pare rău pentru voi, dar o să vă demoleze pe toţi. Nu contează că-i ţigan sau român”

“A ajuns român la român să-i dărâme coşmelia prin Italia. Asta e treabă cu durere. Nu te bucuri că faci rău la oameni, dar noi suntem angajaţi şi trebuie să facem ce ne zic şefii”, ne explică nea Mihai din Brăilă, în timp ce cară o butelie scoasă din una din colibele de carton de lânga Porta Portese din Roma. Alături de o duzină de români, nea Mihai este angajat cu acte-n regulă la C.S.F.S.(Centro Sana Full Sistem), firma pusă să radă taberele ilegale ale imigranţilor. La Porta Portesa s-au apucat de lucru pe la amiază, după ce de dimineaţă echipa de demolatori români a făcut de planton în zona Tor di Quinto, aşteptând să primească verde pentru acţiune. Cum ţiganii din familia lui Mailat au dispărut încă de joi seara de frica extremiştilor, autorităţile au amânat operaţiunea.

Îmbrăcaţi cu costume de protecţie albe şi cu mască pe faţă, de zici că-s criminaliştii de la Polizia Scientifica, românii lucrează cu metodă. După ce şeful de echipă, îmbrăcat civil dar cu masca pe figură, dă ţinta, începe operaţiunea. Prima dată, de prin casele de carton sunt scoase buteliile. “Ăstea-s cele mai periculoase. Dacă dă buldozerul cu lama-n una, iasă dezastru”, explică unul dintre muncitori. Apoi, electronicele de valoare sunt scoase şi aşezate pe marginea unui zid - poate mai vin să le recupereze proprietarii. Pe lângă români, în tabară de carton de la Porta Portese şi-au făcut veacul, până ieri, ruşi, albanezi, polonezi şi vreo câţiva africani. Prea puţini au avut curajul să se întoarcă la domiciliul de pe malul râului, când au apărut poliţiştii şi buldozerele. O rusoiacă se rupea de plâns, implorând să nu-i intre demolatorii cu lama-n casa. Pe un perete-mozaic, făcut din bucăţi de prefabricate, a rămas atârnat un steag al Italiei. Lângă el, o imensă grămadă de pereţi de carton amestecaţi cu pământ şi carcase de casetofoane. Din cer, un elicopter al Poliţiei supraveghea operaţiunea. La una dintre case, românii demolatori s-au strâns ciorchine. Când să scoată televizorul unui polonez, au dat peste o grămadă de chei. Cât să umplii juma de sac. “Ai tot felul de surprize, când demolezi. Descoperi un adevărat mercato (piaţă,n.a) prin câte un cort din ăsta pe care nu dai doi bani”, povesteşte unul dintre veteranii echipei.

“Nu se poate muri în felul ăsta. Suntem mereu lângă tine”

În timpul acesta, în capătul celălalt al Romei, la Tor di Quinto, alţi români îşi blestemau zilele. “Unde mă duc eu acuma? Din cauza ţiganilor ăstora, ne rad italienii şi pe noi. Eu lucrez ca zidar. Câştig aici în Italia, dar casă n-am. Banii îi trimit în ţară, că am datorii. Şi pe mine m-au prădat ţiganii. Mi-au luat un generator nou şi o staţie de 240 de euro. Acu cine ştie unde mă aruncă Dumnezeu, să găsim un loc. Pentru un nenorocit, suferim toţi ”, comenta amărât Viorel din Oneşti, în timp ce-şi pregătea bagajele pentru evacuarea de urgenţă. Nici măcar şeful de gară, cu care se ştie de trei ani, nu i-a adus veşti bune “Îmi pare rău pentru voi, dar o să vă demoleze pe toţi. Nu contează că-i ţigan sau român”, l-a anunţat acesta. La câteva sute de metri, criminaliştii s-au reîntors la local faptei ca să mai caute probe. Fiecare milimetru de gard şi de pământ a fost scormonit cu tot arsenalul din dotare. La capătul străzii, câteva buchete de crizanteme aşezate lângă un stâlp. Şi un mesaj scris de mână, în italiană: “Nu se poate muri în felul ăsta. Suntem mereu lângă tine”.