Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Jurnalul Naţional
Anul şi data apariţiei: 5/11/2007
Tematica: problema emigranţilor români din Italia
Categoria articolului: editoriale
Autorul articolului: Ovidiu Ciutescu
Titlul articolului: Mahalaua din Avrig şi iepurii Elenei Tincu
Numărul fotografiilor: 0
Acces online: https://www.jurnalul.ro/stire-magazin/mahalaua-din-avrig-si-iepurii-elenei-tincu-107949.html


Mahalaua din Avrig şi iepurii Elenei Tincu

La Avrig, romii căştigă atăt căt să supravieţuiască, furănd fier şi revănzăndu-l, apoi, pentru căţiva bani kilogramul. Mulţi recunosc că fac acelaşi lucru şi atunci cănd pleacă in străinătate. Corriere della Sera prezintă, in pagina sa electronică de luni, un reportaj realizat in "mahalaua" de la Avrig, unde mama lui Nicolae Romulus Mailat, romănul acuzat de omor, la Roma, s-a intors din Italia şi acordă interviuri vorbind despre copiii ei ca despre nişte "iepuri".

IEPURII. Reportajul descrie pe larg condiţiile mizere de trai din cartierul romilor săraci din Avrig, unde oamenii trăiesc in barăci de lemn şi pămănt mai şubrede decăt staulul calului, noroiul trece de genunchi, casele - denumite "bordeie" - par toate la fel, iar copiii se joacă in mizeria şi printre fiarele vechi strănse in curţi. In această atmosferă, faptul că Elena şi concubinul acesteia, Cornel, dărămă poarta casei lui Nicolae pentru a o ocupa in lipsa acestuia "nu suscită nici o emoţie deosebită": "Oricum, el n-o să se mai intoarcă", spune bărbatul. "Primul său fiu s-a inecat in timp ce traversa răul călare, alţi doi gemeni retardaţi mintal sunt internaţi in vreun sanatoriu, o fiică i-a fost ucisă cu lovituri de cuţit de logodnicul gelos, micuţa Ionela e bolnavă de bronşită pulmonară, iar Nicolae va rămăne in Italia pentru totdeauna, pentru că a ucis o femeie", incepe reportajul cotidianului italian, care subliniază, in contrast cu această tragică istorie de familie, că "ceea ce izbeşte la prima vedere sunt ţigara aprinsă şi zămbetul Elenei Tincu", mama lui Mailat. "Este o femeie de vărstă indefinibilă, fără dinţi, cu părul alb, acoperit cu o basma şi cu trupul infăşurat intr-un mantou vechi. O furgonetă Mercedes abia ce a lăsat-o pe ea şi bagajele sale in faţa ultimei case din sat. In timp ce aşteaptă ca cineva să-i dărăme poarta barăcii in care locuia Nicolae, vorbeşte despre fiii săi ca despre nişte iepuri", descrie Corriere della Sera. Atunci cănd se referă la Mailat şi la cele intămplate la Roma, Elena "povesteşte tragedii pe un ton distrat, de parcă ar vorbi despre simple cunoştinţe, nu despre propria sa carne". Căt despre fiul său, declară "nu că il cunoştea bine", deşi acesta locuia cu ea in Italia, şi lucrau ocazional, impreună.

ARGUMENTUL ADRIAN MUTU. Oamenii sunt insă impresionaţi de valul de xenofobie generat in Italia de crima comisă de Mailat. "Acum, n-o să mai pot fura in Italia", strigă un bărbat din mulţimea care inconjoară baraca lui Nicolae. "E atăta ură impotriva ţării noastre, şi este singurul lucru care ii uneşte, acum, pe romăni şi romi". Alţii afirmă că le este frică să mai stea in Italia in această perioadă: "Dacă l-au injurat pe Mutu, care este un dumnezeu, pe mine, care sunt un nimeni, mă omoară imediat", spune un alt bărbat. Rudele lui Mailat povestesc că in ultimul timp, acesta incepuse să bea excesiv, din cauza unei femei cu care plecase in Italia, şi care decisese să se intoarcă in Romănia. "In această lume, vina o poartă intotdeauna o femeie", notează Corriere della Sera, care reaminteşte că "bulibaşa", bătrănii de etnie romă, doresc menţinerea acestui statu quo, şi se opun eforturilor primarului din localitate de a angaja asistenţi sociali de etnie romă, pentru a imbunătăţi viaţa comunităţii compuse din circa 500 de persoane. "Mama lui Nicolae, dorinţa ei de a pleca din nou căt mai curănd, un alt fiu pierdut aşa cum pierzi cheile de la casă - un lucru normal, in cel mai rău caz o bătaie de cap - reprezintă, intr-un fel, această viaţă atăt de degradată. (...) Faptul că Nicolae al ei a fost scănteia care a provocat un incendiu, faptul că a omorăt o altă fiinţă umană, nu o impresionează cu nimic", adaugă cotidianul. "De cănd l-au arestat, nu l-am mai văzut, sper să fie bine. Nu ştii niciodată ce ţi se poate intămpla", spune Elena, ridicănd din umeri şi cerănd ca cineva să-i aducă o cafea.

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.