Căutare

Nici dacă ar oferi  recompense grase în euro, partidele nu ar găsi candidaţii doriţi pentru primăriile marilor oraşe. Mai sunt două luni şi jumătate până la alegeri, iar discuţiile despre cine, unde, cum au avut drept singur rezultat concret fixarea unor termene de anunţare a candidaturilor, determinată de nevoia de a urgenta lucrurile, şi nu de găsirea unor răspunsuri. Adunate de la stânga şi de la dreapta, doar patru persoane au declarat ferm că vor la primărie: finul preşedintelui Băsescu, Gheorghe Falcă, de la PDL, la Arad, Gheorghe Ştefan (Pinalti), de la acelaşi partid, la Piatra Neamţ, Radu Mazăre de la PSD, la Constanţa, şi Dan Bittman de la  ecologişti, la Bucureşti. Alţii nici cu rugăminţi fierbinţi nu se înduplecă, de parcă statura şi ambiţiile lor politice ar întrece porţile cetăţii.

Partidele ar putea depăşi uşor impasul, dacă ar lăsa organizaţiile locale să facă nominalizarile, dar hipercentralizarea deciziei politice este singura modalitate în care  ştiu să funcţioneze, iar la alegerile locale şi parlamentare de anul acesta, liderii vor controla mai mult ca niciodată iniţiativele din teritoriu.

Triplul scrutin uninominal – pentru primari, pentru şefii de consilii judeţene şi parlamentari - le pune însă o insurmontabilă problemă: cea a oamenilor. Pentru a capta atenţia electoratului,  le trebuie nume, nu anonimi, măcar o notabilitate din partea locului, dacă nu una unsă cu alifie de Bucureşti.

La PD-L, un detaşament din conducerea partidului a fost dislocat în judeţe, ţintind şefia consiliilor, dar majoritatea primăriilor au rămas descoperite. Democrat-liberalii întreţin un aşa-zis suspans în legătură cu Capitala, când, de fapt, nu au niciun aspirant, Adriean Videanu, Vasile Blaga, Liviu Negoiţă persistând în refuzuri. PSD stă şi mai prost: cu excepţia unor baroni care ţin să-şi reînnoiască mandatul, nu există alţi pretendenţi.

Geoană le-a cerut, din nou, colegilor de Birou să se arunce în bătălia locală şi l-a ascultat doar Ilie Sârbu, care vrea şefia Consiliului Judeţean Timiş. De primării fug toţi aceia cu vână politică.  Ordinea importanţei la locale s-a inversat pentru toţi: victoria nu se mai măsoară în numărul oraşelor câştigate, ci al consiliilor judeţene, în tandemul şef de judeţ-primar fiind considerat – din motive de mânuire politică a banilor – mai puternic cel dintâi. Partidele nu au însă nume pentru a asigura, fără Bucureşti, 42 de astfel de cupluri.

Prea mult uninominal, pentru posibilităţile lor. L-au înghiţit forţat şi, acum, le stă în gât. De unde să scoată personalităţi sau oameni cu vocaţie administrativă, când, de ani de zile, nimic nu mai creşte şi nu se mai coace în serele lor?! Organizaţiile de tineret sunt bune la făcut campanii electorale şi primire voioasă a bătrânilor cu ifose academice, veniţi, la şcolile de vară, să le înveţe politica. Invariabil, tinerii cer o treime din locurile eligibile, dar primesc două-trei şi doar unuia dintre ei i se dă un scaun, mai în spate, la masa veşnicilor înţelepţi ai partidului.

Personalităţi din afară rar reuşesc să mai atragă, fiindcă politica zgomotoasă, lipsită de consistenţă, le îndepărtează, iar  înregimentarea nu oferă nicio garanţie de promovare. Doar  formaţiunile ecologiste s-au umplut de cântăreţi de rock, hip-hop şi muzică populară, însă acestea nu sunt partide, ci „frunzuliţe”, iar nou-veniţii nu fac politică, ci entertainment. Celelalte plimbă aceiaşi oameni de la unul la altul, o migraţie în cerc, expresie a sărăciei şi a neputinţei lor de a se înnoi şi moderniza citarea baronilor locali, o serie de negocieri cu PD-L şi PNL.

Vot uninominal, dintr-un singur tur

Proiectul adoptat ieri prevede că votul va fi organizat în colegii uninominale într-un singur tur de scrutin. Numărul colegiilor va fi egal cu numărul mandatelor senatorilor şi deputaţilor. Fiecare partid va avea un singur candidat într-un colegiu, iar acela care obţine jumătate plus unu din voturi câştigă automat mandatul. În cazul în care acest scor nu va fi atins, voturile se vor repartiza partidelor proporţional, la nivel naţional, în limita de mandate alocate fiecărui judeţ.

Prag electoral alternativ

În ceea ce priveşte pragul electoral, acesta a fost stabilit la 5% pentru partide şi maximum 10% pentru alianţe. Însă, dacă un partid nu obţine necesarul de 5% la nivel naţional, el va fi totuşi reprezentat în Parlament dacă va câştiga majoritatea în şase colegii de deputaţi şi trei de senatori. UDMR, susţinută de PC, nu a reuşit să-şi impună amendamentul prin care dorea ca prag alternativ câştigarea a numai patru mandate de deputat şi două de senator. Actul normativ nu modifică numărul actual al parlamentarilor. Delimitarea colegiilor uninominale se va face de către o comisie parlamentară şi va fi adoptată prin hotărâre de guvern, la 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii.

PRO

„Nu vor mai rămâne în viaţa politică decât oameni care au demonstrat că ştiu să facă ceva“ -  Marian Oprişan (şef CJ Vrancea, PSD)

CONTRA

„S-au deschis porţile intrării mafiei în Parlament, a hoţilor şi a şmecherilor“  -  Marcu Tudor (deputat PRM)

Info plus:

„Preşedintele României nu va ataca la Curtea Constituţională un eventual articol de lege privind alegerea prin vot uninominal a preşedinţilor de consilii judeţene“.  -  Administraţia Prezidenţială