Monitorizare de presă
|
Căutare Numele cotidianului: Adevărul Există o legătură între gestul lui Csibi Barna, care l-a spânzurat pe Avram Iancu şi dascălii care au obligat-o pe Sabina să părăsească sala de curs pentru că purta o bentiţă tricoloră. Sunt funcţionari ai statului numit ROMÂNIA. DE ACELASI AUTOR La mulţi ani Armatei României! Despre neofascişti, eco-terorişti şi alte sperietori Tezaurul României de la Moscova - istorie şi atât Care este rostul instituţiilor care formează ceea ce numim generic stat? Au cumva responsabilităţi vis-a-vis de proprii cetăţeni, indiferent de originea lor etnică sau orientare sexuală? Pentru că în ultimul timp trăiesc cu impresia că în această ţară doar minorităţile de orice fel au probleme ce nesesită sprijinul instituţiilor statului. Şi pentru că găsesc inacceptabil gestul acelor dascăli, care au vehiculat inclusiv intenţia de a o exmatricula pe eleva venită cu o bentiţă tricoloră în ziua de 15 martie (nu ştiu să fie o zi importantă în calendarul statului ROMÂN), şi pentru că nu este, din păcate, un simplu caz excepţional, ci o regulă, mă simt nevoit să spun, pe puncte, câteva lucruri: 1. Transilvania este, istoric, etnic şi cultural, un spaţiu multietnic. Drepturile de orice fel garantate de stat minorităţii maghiare sunt absolut fireşti. 2. Maghiarii din România (sau secuii?) nu vor, aşa cum se vehiculează, autonomia. Nu. Dorinţa lor ar fi să nu aibă niciun fel de legătură cu România. 3. Românii nu sunt nici extremişti, nici xenofobi, pentru că, dacă erau, la câte provocări au existat, spiritele s-ar fi inflamat de mult. Românii vor un singur lucru: ca cetăţenii acestei ţări să aibă o minimă loialitate faţă de stat, indiferent de originea etnică. Aşa se întâmplă peste tot în Europa. 4. De fiecare dată când există situaţii tensionate, de obicei create de etnicii maghiari, ni se spune că „nu are rost să luăm atitudine, trebuie să trecem cu vederea". Fals. Dimpotrivă. 5. România este stat unitar şi aşa va rămâne. Suntem toţi cetăţenii aceluiaşi stat. Avem drepturi, avem şi obligaţii. E valabil şi pentru minorităţile naţionale. Citeste mai mult: adev.ro/mk1vrt |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |