Căutare Numele cotidianului: Gândul * Instituţia Prezidenţială a ţării vecine a anunţat că Solyom Laszlo, care trebuia să participe, în Secuime, la ceremoniile oficiale organizate de Ziua Ungariei, celebrată la 15 martie, şi-a devansat vizita pentru sâmbătă * Directorul Aeroportului din Tg. Mureş susţine, în schimb, că autorizaţia de aterizare a lui Solyom este valabilă Preşedintele Ungariei, Solyom Laszlo, nu mai poate veni în România duminică, la festivităţile dedicate Revoluţiei din 1848, deoarece autorităţile aeronautice române i-au retras permisiunea de aterizare la Târgu Mureş. Cel puţin aşa susţine Preşedinţia Ungariei, care a publicat, vineri, pe site-ul propriu, un comunicat în care se arată că vizita lui Solyom Laszlo a fost devansată, din acest motiv, pentru ziua de sâmbătă. „Vizita preşedintelui Solyom Laszlo, programată pentru după-amiaza zilei de duminică, în România, în Secuime, a fost devansată pentru după-masa zilei de sâmbătă. Schimbarea datei a fost necesară pentru că autorităţile aeronautice au retras permisiunea de aterizare la Târgu Mureş”, se arată în comunicat. Potrivit Preşedinţiei ungare, toate vizitele oficiale şi private ale lui Solyom în statele vecine au luat în considerare „parteneriatul stabilit şi prin înţelegeri euroatlantice şi au avut drept scop întărirea colaborării, respectiv sprijinirea comunităţii maghiare minoritare, reprezentarea intereselor ei”. În comunicat se mai spune că un câştig al relaţiilor bilaterale este faptul că fiecare stat respectă cultura şi istoria celuilalt prin sărbători demne, atrăgându-se atenţia totodată că atât România cât şi Ungaria consideră ca un principiu de bază preocuparea faţă de conaţionali din cealaltă ţară, fapt dovedit şi prin vizita recentă a preşedintelui României, Traian Băsescu, în Ungaria. Partea română susţine însă că autorizaţia de zbor este valabilă. Directorul aeroportului „Transilvania” din Târgu Mureş, Ştefan Runcan, a precizat, vineri, că avionul militar cu care soseşte preşedintele Ungariei are aviz de survol şi aterizare pentru duminică, în jurul orei 17.00. „Nouă nu ni s-a comunicat că ar fi anulat zborul. Ni s-a cerut permisiunea şi am acceptat. Oricum, comunicările se fac direct la MApN, fiind vorba despre un avion miliar. La această oră nu sunt modificări”, a declarat Runcan. Surse guvernamentale au declarat pentru Gândul că Ambasada Ungariei a transmis MAE o notă verbală prin care informează că „preşedintele Ungariei va participa la serbările organizate de autoguvernarea Harghitei şi a celei din Cozmeni”. UDMR: Autorităţile române i-au recomandat lui Solyom să nu vină în Secuime, el va fi însă în România pe 15 martie Conducerea UDMR a acuzat „autorităţile abilitate ale statului român” că l-ar fi sfătuit pe preşedintele Ungariei să nu vină în România pe 15 martie, pe motiv că acesta ar fi urmat să susţină aici ideea autonomiei teritoriale. „Respingerea vizitei preşedintelui Solyom Laszlo este o decizie proastă. UDMR îl primeşte cu plăcere în „casa comună a maghiarilor şi românilor, în Ardeal, în Secuime sau altundeva”, a precizat liderul Uniunii, Marko Bela, într-un comunicat. Vicepreşedintele executiv al UDMR, Kovacs Peter, ne-a declarat, vineri, că, din informaţiile pe care le deţine conducerea Uniunii, Solyom Laszlo va veni, într-adevăr, în România sâmbătă, dar va pleca duminică, astfel că pe 15 martie, de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, va fi în Secuime. El a precizat că, de fapt, preşedintelui Ungariei nu i s-a aprobat culoarul de zbor. „Am văzut declaraţia directorului aeroportului, dar am înţeles că există o diferenţă între autorizaţia de aterizare şi autorizaţia de a folosi un culoar de zbor. Culoarul de zbor nu a fost aprobat în acest caz”, a arătat Kovacs. „Când graniţele cad, nu mai este o problemă că vine cineva cu avionul, cu autoturismul sau pe jos. Dacă un cetăţean al Uniunii Europene vrea să vină în România într-o vizită particulară nu poate fi oprit. Domnul Solyom o să vină în România pe 15 martie chiar dacă autorităţile române sugerează un lucru sau altul”, a mai spus liderul UDMR. Titus Corlatean: „scopul vizitei e sa sustina autonomia. Ractia autoritatilor romane e normala” Titus Corlăţean, preşedintele comisiei de politică externă a Senatului a declarat pentru Gândul: „Cred că problema nu o constituie reacţia autorităţilor noastre, care este una normală în condiţiile în care această sărbătoare a maghiarilor va fi folosită din nou ca pretext pentru punerea pe tapet a chestiunii unei autonomii teritorial-etnice în România. Problema este, în realitate, scopul acestei vizite a preşedintelui Ungariei în Harghita, care, potrivit informaţiilor difuzate chiar de mass-media de la Budapesta, intenţionează să susţină deschis autonomia teritorială a aşa-zisului Ţinut Secuiesc, ceea ce nu ar face decât să inducă o stare de tensiune de care nimeni nu are nevoie. Şi mai e un aspect ce ridică semne de întrebare: preşedintele Ungariei trebuia să participe, iniţial, la manifestările de 15 Martie ale minorităţii maghiare din Voivodina, la care a renunţat însă în ultimul moment, chiar la solicitarea formaţiunii politice a maghiarilor din această provincie a Serbiei. Aceasta după ce conducerea formaţiunii a fost pusă în gardă de autorităţile sârbe cu privire la consecinţele nedorite pe care vizita sa le-ar putea avea în contextul tensiunilor provocate de recentul proiect ce vizează independenţa Voivodinei. Şi atunci a hotărât să vină în România, ca soluţie de avarie pentru transmiterea unui mesaj de susţinere a pretenţiilor de autonomie teritorial-etnică ale minorităţilor maghiare din afara Ungariei, gest la care autorităţile române au reacţionat cât se poate de normal!” |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |