În 2004, şeful statului spunea că povestea autonomiei culturale e doar pentru a acoperi discuţiile despre autonomia teritorială
"Cred că legea autonomiei culturale e o lege care trebuie să trecă prin Parlament cât mai rapid", a spus preşedintele Traian Băsescu sâmbătă la Congresul UDMR de la Cluj. Şeful statului şi-a schimbat poziţia cu 180 de grade. În ultimii ani, Băsescu a spus în repetate rânduri că autonomia culturală există, de fapt, şi că o lege specială pentru aşa ceva este "o glumă" şi, de fapt, ar masca autonomia teritorială.
"Am vorbit de autonomie atât cât o înţeleg eu şi care trebuie să fie egală în toate localităţile, eu n-am folosit niciodată acest termen de autonomie teritorială, care este al altora", a mai spus Traian Băsescu la Congresul UDMR. "În ce priveşte creşterea nivelului de autonomie, punctele noastre de vedere coincid, aşa cum nici punctele noastre de vedere cu privire la tratamentul minorităţilor nu diferă prea mult, avem doar termeni pe care îi traducem diferit uneori", a explicat preşedintele, cel care spunea acum câteva luni la Budapesta că minoritatea maghiară din România nu va primi "niciodată" autonomia.
AUTONOMIA CULTURALĂ CA AUTONOMIE TERITORIALĂ
În campania electorală prezidenţială din 2004, Traian Băsescu era un critic dur al autonomiei culturale pentru minoritatea maghiară. "Autonomia culturală este o glumă", spunea Traian Băsescu. "Povestea autonomiei culturale, care e dobândită de multă vreme, este doar pentru a acoperi discuţiile despre autonomia teritorială", spunea răspicat
actualul preşedinte. În 2004, Traian Băsescu îl acuza pe Adrian Năstase de ceea ce chiar domnia sa încearcă să facă azi, şi anume de a obţine voturile minorităţii maghiare.
ÎN 2004, TRĂDARE, ÎN 2009 - O URGENŢĂ
"Nu putem fi de acord cu ceea ce face Adrian Năstase, care a negociat, la Târgu Mureş, autonomia teritorială a ţării Secuilor în schimbul sprijinului politic al UDMR. Spune că a negociat autonomia culturală, dar asta trebuie să fie o glumă. Cine le-a luat maghiarilor autonomia culturală? Ce, s-a interzis ceardaşul în România? S-a interzis teatrul în limba maghiară la Târgu Mureş? Asta e doar o acoperire a autonomiei teritoriale, pe care, din informaţiile noastre, a discutat-o cu Marko Bela. Iar acceptarea autonomiei oricărei palme de pământ românesc este un act de trădare naţională", spunea Traian Băsescu în 2004.
BOC: ROMÂNIA NU ESTE "TEATRU DE ÎNCERCĂRI"
În 2006, europarlamentarul ungar Kinga Gal cerea, la Bucureşti, acordarea autonomiei culturale pentru minoritatea maghiară din România. Liderul PD, Emil Boc, şi preşedintele Traian Băsescu au respins o astfel de soluţie. Cel care este acum premier, şi anume Emil Boc, spunea atunci că "România nu poate fi teatru de încercări pentru aplicarea unor drepturi pe care alte state nu le-au acordat minorităţilor naţionale". La aceea vreme, deputatul PD Petre Străchinaru spunea că UDMR vrea, de fapt, autonomia teritorială.
PREŞEDINTELE NU ŞTIE DESPRE CE LEGE E VORBA
În discursul de la Congresul UDMR de la Cluj, Traian Băsescu a vorbit de legea autonomiei culturale. În realitate, acest proiect de lege nu există. Este vorba, de fapt, despre proiectul Legii privind statutul minorităţilor naţionale, întocmit de UDMR, care urmăreşte să ofere cadrul legislativ pentru autonomia pe criterii etnice a maghiarilor din România. Centrul European de Studii Covasna-Harghita, prin dr Ioan Lăcătuşu, făcea o analiză a proiectului de lege, cerând organizarea unor ample dezbateri publice, cu participarea reprezentanţilor societăţii civile. Ioan Lăcătuşu spunea că "din Expunerea de motive nu rezultă că acest proiect a fost discutat şi cu reprezentanţii celorlalte minorităţi naţionale şi astfel documentul apare ca fiind numai «opera» reprezentanţilor minorităţii maghiare". Conform studiului, "în forma actuală, acest proiect legislativ pune foarte mult accentul pe ceea ce separă pe minoritari de majoritari, eludându-se total ceea ce îi uneşte; nu sunt preluate şi folosite concepte şi termeni precum: «Respectarea integrităţii teritoriale», «toleranţă», «dialog intercultural», «respect reciproc», «înţelegere», «cooperare, colaborare», «pluralism cultural», «coeziune socială», «respect reciproc» ş.a. Deoarece toate prevederile proiectului, în forma lui actuală, cuprind doar drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, apreciem că este necesar să se includă şi un capitol referitor la obligaţiile acestora în raport cu populaţia majoritară şi cu statul român".
PRIVILEGII PENTRU MINORITARI
În studiul său, Ioan Lăcătuşu spunea că prin proiectul de lege "nu se asigură egalitate între persoanele aparţinând unei minorităţi naţionale şi cele aparţinând majorităţii, potrivit prevederilor Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale (Titlul II, art 4, alin 2), ci doar privilegii pentru minoritari, în dauna majoritarilor; ar fi necesar ca în expunerea de motive să se menţioneze dacă în alte ţări europene există legi privind statutul minorităţilor, cu prevederi echivalente, deoarece legislaţia românească trebuie să se alinieze celei europene, inclusiv celei din acest domeniu; înaintea dezbaterii şi adoptării în Parlament a proiectului legii statului minorităţii naţionale propunem să se solicite avizul conform al organismelor abilitate ale Consiliului Europei". Lăcătuşu observa că "prevederea referitoare la folosirea limbii minoritare în raporturile cu autorităţile administrative în Convenţia-cadru este formulată într-o manieră foarte flexibilă, făcându-se menţiunile «în măsura posibilului» şi ţinând «seama de posibile dificultăţi de ordin financiar, administrativ, tehnic» etc"; în acest capitol din proiectul legii statutului minorităţilor naţionale folosirea limbii materne nu a fost preluată formularea din Conveţia-cadru "...dacă aceste persoane solicită acest lucru, şi acolo unde această cerere corespunde unei nevoi reale, părţile (n.n. - Statele semnatare ale Convenţiei-cadru) se vor strădui să asigure, în măsura posibilului, condiţii care să permită folosirea limbii minoritare în raporturile dintre aceste persoane şi autorităţile administrative" (Titlul II, art.10, alin 2).
PROIECTUL DE LEGE EXCEDE PREVEDERILE INTERNAŢIONALE
Concluzia lui L ăcătuşu este că, "în întregul său, proiectul actului normativ pune un accent exagerat pe drepturile colective ale minorităţilor naţionale, propunând o serie de concepte şi instituţii precum «Autonomia culturală», «Consiliul Naţional al Autonomiei Culturale» ş.a., care excede cu mult prevederile internaţionale în materie. Astfel, în capitolul «Abordări şi concepte fundamentale», la Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale", se precizează fără echivoc: "Implementarea principiilor enunţate în prezenta Convenţie-cadru se va face prin legislaţia naţională şi politici guvernamentale corespunzătoare. Ea nu implică recunoaşterea drepturilor colective: Accentul este pus pe protecţia persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, care îşi pot exercita drepturile în mod individual şi în comun cu alţii (art. 3, paragraful 2). în această privinţă, Convenţia-cadru urmează abordarea textelor adoptate de alte organizaţii internaţionale". Contrar acestor prevederi, proiectul prevede constituirea Consiliului Naţional al Autonomiei Culturale, care "va avea un aparat propriu, finanţat din bugetul de stat", adică va fi un "stat în stat". (...) Contrar acestei precizări, proiectul legiferează separatismul educaţional, cultural, civic, contribuind la crearea unor bariere comunicaţionale între minoritate şi majoritate, cu efecte distructive, pe termen mediu şi lung".
DISCRIMINARE
Proiectul, observă Ioan Lăcătuşu, "pune accent pe obligativitatea consultării reprezentanţilor legitimi ai persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale în luarea unor decizii ce privesc interesele lor identitare, dar nu prevede această obligativitate şi pentru autorităţile publice din localităţile şi judeţele unde minoritarii sunt numeric majoritari; în proiectul la care ne referim, nu sunt preluate prevederile art.20 din Convenţia-cadru, care stipulează că "în exercitarea drepturilor şi libertăţilor... orice persoană aparţinând minorităţilor naţionale va respecta legislaţia naţională şi drepturile celorlalţi, în special ale persoanelor aparţinând majorităţii sau altor minorităţi naţionale". (...)Prin conţinutul său actual, proiectul legii minorităţilor actuale nu asigură măsurile de protecţie, cu caracter normativ sau administatriv, prin care să se realizeze garantarea păstrării, dezvoltării şi exprimării identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a persoanelor aparţinând majorităţii, din localităţile unde acestea sunt numeric minoritare, situaţie în care se află românii din judeţele Covasna şi Harghita.
Planurile maghiarilor
O declaraţie făcută anul trecut la un miting la Târgu Mureş de Gh. Frunda: "Acum 18 ani am redobândit terenurile luate abuziv, clădirile şcolilor, bisericilor, acum avem mai multe şcoli maghiare în Ardeal decât în perioada dintre cele două războaie mondiale. În peste o mie de localităţi avem inscripţii bilingve. În următorii patru ani va trebui să construim pe terenul autonomiei, trebuie să dobândim autonomie culturală şi teritorială"(...) "Acest drum trebuie continuat şi trebuie să obţinem cele două forme de autonomie - cea culturală, care este etnică, şi cea teritorială, care nu este etnică, dar care se completează reciproc."
"Povestea autonomiei culturale, care e dobândită de multă vreme, este doar pentru a acoperi discuţiile despre autonomia teritorială"
Traian Băsescu - 2004
"Cred că legea autonomiei culturale e o lege care trebuie să trecă prin Parlament cât mai rapid"
Traian Băsescu - 25 aprilie 2009
