| 
 
 
 Preşedintele   UDMR, Marko Bela, a declarat, la dezbaterile care au avut loc la Universitatea   Tusvanyos, că, în opinia sa, paşii care trebuie făcuţi în   următoarele două decenii sunt descentralizarea totală a   statului, regionalizarea şi posibila federalizare a acestuia. Dezbaterile au avut loc la Universitatea Tusvanyos pe tema   "Necesitatea obţinerii autonomiilor".
 Făcând un bilanţ al ultimilor 20 de ani, Marko Bela a afirmat că   obiectivele formulate la sfârşitul anului 1989 au fost parţial   atinse.
 "Atunci, ieşind din chingile statului centralizat, ne-am propus mai   multe ţeluri : integrarea în NATO şi în Uniunea Europeană,   retrocedarea bunurilor naţionalizate, realizarea pluripartitismului   şi a democraţiei parlamentare, precum şi gestionarea   relaţiei româno-maghiare. Aceste obiective au fost parţial   îndeplinite. Ne aflăm pe o linie de demarcaţie privind relaţiile   româno- maghiare", a afirmat Marko.
 
 În opinia sa, şi în privinţa drepturilor individuale s-au făcut   paşi înainte pentru învăţământul în limba maternă,   utilizarea limbii materne în administraţia publică şi în   justiţie şi inscripţionarea bilingvă.
 "În plus, am putut să convingem România să ratifice Carta   Minorităţilor şi Tratatul cadru pentru   minorităţi", a adăugat preşedintele UDMR.
 
 În ceea ce priveşte evoluţia României în următorii 20 de ani,   Marko Bela a afirmat că, în opinia sa, "marea sarcină" este   "demontarea totală" a statului.
 "Mă gândesc la descentralizare totală; descentralizarea   juridică este un prim pas, extrem de important, care ne duce şi pe   noi, maghiarii, mai aproape de drepturile naţionale şi de autonomie.   O descentralizare generală nu este echivalentă cu autonomia   specifică, indiferent că este vorba de autonomie teritorială sau   culturală. Descentralizarea, cred eu, înseamnă că toate   instituţiile din subordinea statului trebuie să treacă în   subordinea administraţiilor publice locale şi judeţene. În   secuime ar fi un pas enorm dacă sănătatea,   învăţământul, poliţia, ar trece în subordinea   administraţiei publice locale şi judeţene şi aceasta ar fi   o soluţie şi în ceea ce priveşte poziţiile de   conducători", a declarat Marko Bela.
 
 Potrivit acestuia, următorul pas ar fi regionalizarea României.
 "România trebuie regionalizată, fostele regiuni trebuie restructurate   şi să li se dea competenţe teritoriale. Nu este suficient   să acordăm competenţe mai largi autorităţilor locale,   trebuie făcută o nouă regionalizare în care Ardealul să fie   o entitate distinctă, la fel şi celelalte regiuni istorice: Moldova,   Muntenia, Dobrogea", a declarat preşedintele UDMR.
 
 El a apreciat că simultan cu regionalizarea trebuie să se formeze   autonomii cu drepturi speciale, diferite pentru fiecare regiune.
 "Este posibil un al treilea pas, dacă vom ajunge la descentralizare   şi regionalizare, împreună cu formarea autonomiilor. Un alt subiect   de dezbatere este şi federalizarea, care pentru unii este ca un postav   roşu, dar trebuie să vorbim despre asta şi vedeţi că   eu vorbesc cu mare precauţie", a spus Marko.
 
 Preşedintele UDMR a afirmat că poate exista şi un   "scenariu" negativ, care ar consta în reversibilitatea   "istoriei", în acest sens făcând trimitere la legea limbii din   Slovacia şi la recentele demiteri ale şefilor maghiari ai serviciilor   deconcentrate.
 
 În încheiere, acesta s-a declarat "extrem de curios" ce va spune,   sâmbătă, la Tusvanyos, preşedintele Traian Băsescu, despre   descentralizare, autonomii sau despre consecinţele aplicării OU 37 în   secuime.
 | 
  Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize. |