Căutare

Preşedintele Consiliului NaĹŁional Maghiar din Transilvania califică drept regretabil şi îngrijorător faptul că mai mulĹŁi politiceni români încearcă să folosească manifestările conduse de dorinĹŁa de libertate a tinerilor moldoveni pentru a legitima revendicări teritoriale, potrivit unui comunicat.

El a dat ca exemplu în acest sens faptul că europarlamentarii PSD Adrian Severin şi Victor Boştinaru au distribuit în Parlamentul European, la sfârşitul lunii martie, o invitaĹŁie la o "aşa-numită conferinţă istorică căreia i s-a ataşat o hartă anexând Moldova României".

"Folosirea în Parlamentul European a unei hărĹŁi care ilustrează anexarea Moldovei la România cu siguranţă nu serveşte interesele normalizării relaĹŁiilor româno-moldovene", este de părere preşedintele CNMT.

În comunicat se mai arată că majoritatea covârşitoare a elitei politice româneşti vede posibilitatea soluĹŁionării conflictului în extinderea pe bază de drept subiectiv a cetăţeniei române. Potrivit afirmaĹŁiilor lui Tokes, ca urmare a unei astfel de măsuri, pe lângă cei un milion şi jumătate de persoane cu dublă cetăţenie, încă cel puĹŁin un milion de cetăţeni moldoveni pot deveni cetăţeni români.

Laszlo Tokes este de părere că "politica naĹŁională română aplică dubla măsură".

"Pe de o parte, de mai bine de zece ani, în paralel cu propaganda slovacă şi sârbă, se duce o adevărată ofensivă diplomatică împotriva ConferinĹŁei Permanente Maghiare, a Forumului ReprezentanĹŁilor Maghiari din Bazinul Carpatic, a legii privind maghiarii de peste graniĹŁele Ungariei, a politicienilor maghiari care solicită pe căi paşnice dublă cetăţenie maghiară şi autonomia, pe de altă parte, în privinĹŁa extinderii dreptului la dublă cetăţenie română există un consens absolut între partidele parlamentare româneşti", afirmă Tokeş.

Europarlamentarul susĹŁine că preşedintele Consiliului JudeĹŁean Covasna, Sandor Tamas, ar fi fost contactat, prin intermediul Ministerului AministraĹŁiei şi Internelor, de un cetăţean din Republica Moldova cu solicitarea să ofere celor dornici să se repatrieze informaĹŁii privind "programul Guvernului Român de populare cu cetăţeni moldoveni a judeĹŁelor Harghita şi Covasna".

"Se pare deci că există un program guvernamental secret care ar popula teritoriile locuite de maghiari, în primul rând Secuimea, cu moldoveni care deĹŁin cetăţenia română", susĹŁine, în comunicat, Laszlo Tokes, el arătând că modificarea proporĹŁiilor etnice prin implicarea statului contravine obligaĹŁiilor internaĹŁionale asumate de către ĹŁara noastră, cum sunt reglementările Uniunii Europene şi ale Consiliului European.

Episcopul susĹŁine că există, astfel, posibilitatea ca politica guvernamentală română, "cu revendicări teritoriale ascunse", nu numai să tensioneze şi mai mult relaĹŁiile româno-moldovene, dar, în contextul "soluĹŁionării" acestei probleme prin intenĹŁia de a modifica în mod forĹŁat şi artificial proporĹŁiile etnice, să creeze şi tensiuni interne în Transilvania, în Secuime.

El atrage atenĹŁia factorilor de decizie ai Uniunii Europene că "şi maghiarii din Transilvania, care solicită pe cale paşnică autonomia, pot fi păgubaşi ai conflictului româno-moldovean".

"IniĹŁiem o masă rotundă, o serie de tratative, cu cooperarea organelor Uniunii, la care să participe nu numai guvernele centrale ale ţărilor regiunii, ci şi comunităţile regionale şi etnice care revendică cu mijloace paşnice autonomia", se mai arată în comunicatul semnat de Tokes.

Guvernul a decis să simplifice procedurile de redobândire şi acordare a cetăţeniei române pentru foştii cetăţeni români şi descendenĹŁi ai acestora până la gradul III, prin modificarea Legii cetăţeniei din 1991, conform solicitării formulate în acest sens de către preşedintele Traian Băsescu.

Potrivit actului normativ, foştii cetăţeni români care au dobândit cetăţenia prin naştere şi care au pierdut-o sau le-a fost ridicată din motive neimputabile lor, precum şi descendenĹŁii acestora până la gradul III pot redobândi ori li se poate acorda cetăţenia română, la cerere, cu păstrarea cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ĹŁară sau cu menĹŁinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condiĹŁiile legale, cu excepĹŁia interviului prin care demonstrează că ştiu limba română.

Comisia Europeană are o atitudine prudentă faţă de intenĹŁia României de simplificare a procedurilor pentru obĹŁinerea cetăţeniei, în contextul în care aproximativ un milion de moldoveni ar putea ajunge în spaĹŁiul Uniunii Europene, a afirmat, săptămâna trecută, Amadeu Altafaj-Tardio, purtător de cuvânt CE, citat de APcom.

Preşedintele UDMR, Marko Bela, a respins ideea acordării cetăţeniei române unui milion de moldoveni, considerând că nu aceasta este cheia soluĹŁionării relaĹŁiilor dintre România şi Republica Moldova.

Marko a arătat, sâmbătă, în raportul prezentat la Congresul UDMR, că posibilitatea acordării mai uşoare a cetăţeniei române moldovenilor rămâne o chestiune "problematică".