Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Jurnalul NaĹŁional
Anul şi data apariţiei: 12.02.2010
Tematica: reforma regiunilor de dezvoltare
Categoria articolului: reportaje
Autorul articolului: Aniela Nine
Titlul articolului: PD-L dă o mână de ajutor UDMR la regionalizare
Numărul fotografiilor: 1
Acces online: https://www.jurnalul.ro/stiri/politica/pd-l-da-o-mana-de-ajutor-udmr-la-regionalizare-535631.html


 

 

OpoziĹŁia critică redesenarea regiunilor de dezvoltare de UDMR şi apariĹŁia regiunii Harghita-Covasna-Mureş, dar şi a unei macroregiuni care se suprapune în mare parte peste zona pierdută de România în 1940 prin Dictatul de la Viena. Legea a trecut tacit de Senat cu ajutorul PD-L, după o înĹŁelegere în coaliĹŁie.

 

 

 În şedinĹŁa de miercuri Senatul a adoptat tacit propunerea legislativă a UDMR, care prevede schimbarea modului actual de delimitare a regiunilor de dezvoltare, ducând la formarea a 16 noi regiuni, cuplate în cinci macroregiuni. Una dintre cele 16 regiuni este alcătuită din judeĹŁele Harghita-Covasna-Mureş, aceste judeĹŁe fiind incluse în macroregiunea V, alături de judeĹŁele BistriĹŁa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Bihor, Sălaj şi Satu Mare. Limitele acestei macroregiuni se apropie de cele ale zonei pe care România a pierdut-o în 1940 în urma Dictatului de la Viena (harta).

 

La adoptarea legii în Senat, fără dezbatere parlamentară din cauza expirării termenului prevăzut, a dat o mână de ajutor chiar PD-L. IniĹŁial, proiectul de lege a fost pe ordinea de zi a şedinĹŁei de plen de luni, cu două zile înainte de expirarea termenului de adoptare. Numai că în respectiva şedinţă senatorul PD-L Traian Igaş a cerut retrimiterea legii la comisie, pe motiv că grupul dorea să facă amendamente. Plenul a votat cererea PD-L, dar în raportul comisiei întocmit a doua zi nu se regăseşte nici un amendament adoptat sau respins al PD-L. Astfel că, prin cererea de retrimitere la comisie a legii, PD-L nu a făcut decât să ajute la expirarea termenului de adoptare, fapt consemnat miercuri în Senat. Prin urmare, legea va fi dezbătută de deputaĹŁi în calitate de for decizional.

 

DISCUŢII ÎN COALIŢIE

Vicepreşedintele executiv al UDMR, Laszlo Borbely, a dat asigurări ieri că proiectul de lege nu va fi adoptat tacit, ci se va dezbate în Camera DeputaĹŁilor, el subliniind că, oricum, fără votul PD-L, proiectul nu va putea fi adoptat. Amintind că şi în programul de guvernare se vorbeşte despre redesenarea regiunilor, Borbely a mai spus că proiectul a fost deja discutat cu PD-L într-o  şedinţă a coaliĹŁiei pentru a se lua o decizie politică în vederea adoptării legii. Ieri, UDMR a plusat, Antal Arpad vorbind despre cerinĹŁa ca limba maghiară să devină limbă oficială pe întreg teritoriul Transilvaniei.

 

ACUZE DE ENCLAVIZARE ETNICĂ

Prevederile legii sunt însă criticate de opoziĹŁie. Preşedintele PNL Covasna, Marius Obreja, denunţă criterii etnice în stabilirea graniĹŁelor regiunii Har-Cov-Ms, pe când deputatul PSD de Harghita, Mircea Duşa, invocă dezavantajarea românilor din zonă prin repartizarea fondurilor de majoritatea maghiară.

 

Bogdan Diaconu, coordonatorul departamentului de administraĹŁie publică al PC, acuză "insistenĹŁa UDMR pe subiectul autonomiei, cu complicitatea PD-L", şi cere respingerea legii în Cameră, deoarece descentralizarea trebuie făcută pe criterii administrative, şi nu etnice. Conducerea PC Covasna spune că macroregiunea V este exact teritoriul anexat de Ungaria prin Dictatul de la Viena din 1940 şi consideră că astfel se face încă un pas, pregătitor, "spre o viitoare dezmembrare teritorială a României". Fostul senator Adrian Păunescu consideră formarea regiunii Har-Cov-Ms şi a macroregiunii V ca o sfidare la adresa României unitare. "Această regiune şi această macroregiune sunt pseudonime ale acĹŁiunii de separatism şi autonomie teritorială. De aceea, autorii din umbră nu se sfiesc să facă să coincidă, aproape perfect, această macroregiune cu partea de Românie mutilată prin Dictatul de la Viena", spune Păunescu. El acuză "felul capitulard" în care legea  a fost "împinsă" să treacă de Senat, apreciind că este "un ecou târziu al momentului care, la Viena, în 1940, semna o impardonabilă trădare".

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât ĂŽn limba română cât şi ĂŽn limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  În viitoare analize.