CÄutare Numele cotidianului: Jurnalul NaĹŁional
OpoziĹŁia criticÄ redesenarea regiunilor de dezvoltare de UDMR Ĺi apariĹŁia regiunii Harghita-Covasna-MureĹ, dar Ĺi a unei macroregiuni care se suprapune în mare parte peste zona pierdutÄ de România în 1940 prin Dictatul de la Viena. Legea a trecut tacit de Senat cu ajutorul PD-L, dupÄ o înĹŁelegere în coaliĹŁie.
În ĹedinĹŁa de miercuri Senatul a adoptat tacit propunerea legislativÄ a UDMR, care prevede schimbarea modului actual de delimitare a regiunilor de dezvoltare, ducând la formarea a 16 noi regiuni, cuplate în cinci macroregiuni. Una dintre cele 16 regiuni este alcÄtuitÄ din judeĹŁele Harghita-Covasna-MureĹ, aceste judeĹŁe fiind incluse în macroregiunea V, alÄturi de judeĹŁele BistriĹŁa-NÄsÄud, Cluj, MaramureĹ, Bihor, SÄlaj Ĺi Satu Mare. Limitele acestei macroregiuni se apropie de cele ale zonei pe care România a pierdut-o în 1940 în urma Dictatului de la Viena (harta).
La adoptarea legii în Senat, fÄrÄ dezbatere parlamentarÄ din cauza expirÄrii termenului prevÄzut, a dat o mânÄ de ajutor chiar PD-L. IniĹŁial, proiectul de lege a fost pe ordinea de zi a ĹedinĹŁei de plen de luni, cu douÄ zile înainte de expirarea termenului de adoptare. Numai cÄ în respectiva ĹedinĹŁÄ senatorul PD-L Traian IgaĹ a cerut retrimiterea legii la comisie, pe motiv cÄ grupul dorea sÄ facÄ amendamente. Plenul a votat cererea PD-L, dar în raportul comisiei întocmit a doua zi nu se regÄseĹte nici un amendament adoptat sau respins al PD-L. Astfel cÄ, prin cererea de retrimitere la comisie a legii, PD-L nu a fÄcut decât sÄ ajute la expirarea termenului de adoptare, fapt consemnat miercuri în Senat. Prin urmare, legea va fi dezbÄtutÄ de deputaĹŁi în calitate de for decizional.
DISCUŢII ÎN COALIŢIE VicepreĹedintele executiv al UDMR, Laszlo Borbely, a dat asigurÄri ieri cÄ proiectul de lege nu va fi adoptat tacit, ci se va dezbate în Camera DeputaĹŁilor, el subliniind cÄ, oricum, fÄrÄ votul PD-L, proiectul nu va putea fi adoptat. Amintind cÄ Ĺi în programul de guvernare se vorbeĹte despre redesenarea regiunilor, Borbely a mai spus cÄ proiectul a fost deja discutat cu PD-L într-o ĹedinĹŁÄ a coaliĹŁiei pentru a se lua o decizie politicÄ în vederea adoptÄrii legii. Ieri, UDMR a plusat, Antal Arpad vorbind despre cerinĹŁa ca limba maghiarÄ sÄ devinÄ limbÄ oficialÄ pe întreg teritoriul Transilvaniei.
ACUZE DE ENCLAVIZARE ETNICÄ Prevederile legii sunt însÄ criticate de opoziĹŁie. PreĹedintele PNL Covasna, Marius Obreja, denunĹŁÄ criterii etnice în stabilirea graniĹŁelor regiunii Har-Cov-Ms, pe când deputatul PSD de Harghita, Mircea DuĹa, invocÄ dezavantajarea românilor din zonÄ prin repartizarea fondurilor de majoritatea maghiarÄ.
Bogdan Diaconu, coordonatorul departamentului de administraĹŁie publicÄ al PC, acuzÄ "insistenĹŁa UDMR pe subiectul autonomiei, cu complicitatea PD-L", Ĺi cere respingerea legii în CamerÄ, deoarece descentralizarea trebuie fÄcutÄ pe criterii administrative, Ĺi nu etnice. Conducerea PC Covasna spune cÄ macroregiunea V este exact teritoriul anexat de Ungaria prin Dictatul de la Viena din 1940 Ĺi considerÄ cÄ astfel se face încÄ un pas, pregÄtitor, "spre o viitoare dezmembrare teritorialÄ a României". Fostul senator Adrian PÄunescu considerÄ formarea regiunii Har-Cov-Ms Ĺi a macroregiunii V ca o sfidare la adresa României unitare. "AceastÄ regiune Ĺi aceastÄ macroregiune sunt pseudonime ale acĹŁiunii de separatism Ĺi autonomie teritorialÄ. De aceea, autorii din umbrÄ nu se sfiesc sÄ facÄ sÄ coincidÄ, aproape perfect, aceastÄ macroregiune cu partea de Românie mutilatÄ prin Dictatul de la Viena", spune PÄunescu. El acuzÄ "felul capitulard" în care legea a fost "împinsÄ" sÄ treacÄ de Senat, apreciind cÄ este "un ecou târziu al momentului care, la Viena, în 1940, semna o impardonabilÄ trÄdare". |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. Ăn cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât ĂŽn limba română cât şi ĂŽn limba maghiară. Ăn munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  În viitoare analize. |