Căutare

Până la alegerile locale din iunie 2012 structura administrativ-teritorială a României trebuie reîmpărţită  în 8 megajudeţe, care ar urma să se suprapună actualelor 8 regiuni de dezvoltare economică, singura deosebire urmând să fie "capitalele" acestor noi structuri, şi anume: Cluj, Braşov, Timişoara, Craiova, Constanţa, Iaşi, Ploieşti şi Bucureşti. Aceasta este dorinţa preşedintelui Băsescu şi propunerea adoptată şi prezentată rapid de PDL, propunere care a stârnit un val de critici atât din partea partenerilor de guvernare ai PDL, UDMR în principal dar şi UNPR, cât şi din partea opoziţiei.

Teoretic, deşi nu există încă un proiect de lege care să conţină toate aceste modificări, ideile principale ale reorganizării administrativ-teritoriale au fost prezentate mai întâi de şeful statului la şedinţa de Guvern de miercuri pe care a prezidat-o şi, la câteva zile, de premierul Boc.

Astfel, potrivit explicaţiilor date de Boc, propunerea PDL de reorganizare administrativ-teritorială a ţării nu vizează apariţia unei noi structuri administrative, ci porneşte de la comasarea actualelor judeţe în 8 structuri, pentru ca modificarea Constituţiei să nu fie necesară, iar noile judeţe să funcţioneze pe baza actualului cadru constituţional şi cu modificarea doar a legislaţiei administraţiei publice locale şi a serviciilor publice deconcentrate.

Denumirile noilor judeţe nu au fost stabilite încă, dar potrivit unor informaţii prezentate de presă, acestea ar putea prelua numele regiunilor istorice ale ţării, adică Moldova de Nord, Moldova de Sud, Muntenia, Oltenia, Transilvania, Banat, Crişana şi Bucureşti.

Principalul motiv al reorganizării administrativ-teritoriale prezentate de PDL este o mai bună atragere a fondurilor europene, Boc susţinând că actualele proiecte vor fi finalizate în actuala structură şi cu actuala organizare. Potrivit lui Boc, astfel se va realiza "o reală politică de dezvoltare regională", care va permite accelerarea procesului de absorbţie a fondurilor europene şi va conduce la "o reducere substanţială" a costurilor statului cu administraţia şi o debirocratizare a serviciilor statului.

Cel mai important rol în promovarea politicii de dezvoltare regională va reveni Consiliilor Judeţene,  în număr de 8, acestea urmând să coordoneze implementarea proiectelor cu impact major la nivel regional. De altfel această idee a fost prezentată ca motiv principal al reorganizării şi de preşedintele Băsescu. "Nu se poate privi la o dezvoltare raţională a României cu unităţi administrative atât de mici. Modul cum se utilizează banii europeni pe proiecte atât de mici, într-un judeţ, nu e altceva decât ineficienţă, facem canalizare într-un judeţ în loc să facem o magistrală mare care să treacă prin trei judeţe", a motivat Băsescu miercuri la şedinţa de Guvern când a lansat ideea reorganizării.

Dincolo de eficienţa teoretică a noilor megastructuri în atragerea şi utilizarea fondurilor europene, această reorganizare ar urma să aibă efecte directe în primul rând asupra cetăţenilor, opoziţia reclamând costurile pe care vor trebui să le suporte românii pentru preschimbarea actelor de identitate de exemplu sau a permiselor de conducere. Emil Boc a eliminat, cel puţin declarativ, această problemă, spunând că, după stabilirea noilor judeţe, cetăţenii nu vor fi nevoiţi să îşi schimbe imediat actele de identitate, înlocuirea acestora urmând să se facă treptat, pe măsura că valabilitatea acestora va expira.

Având în vedere dimensiunea mare teritorială şi cea a numărului de indivizi ale noilor judeţe, o astfel de structură urmând să aibă în medie 2,5 milioane de locuitori şi 25-30 mii kilometri pătraţi, opoziţia a  criticat şi faptul că, pentru a obţine o adeverinţă sau alte acte necesare, cetăţenii vor trebui să se deplaseze pe distanţe mari, în noile capitale. Emil Boc a susţinut însă că nu se va pune această problemă, căci toate serviciile vor fi descentralizate şi distribuite "în apropierea cetăţeanului". Boc a dat asigurări că cetăţenii nu vor trebui să parcurgă "kilometri în plus" pentru a obţine adeverinţe sau alte acte de la administraţia locală, deoarece atribuţiile vor fi transferate către primării ori se vor menţine în actualele zone unele oficii pentru diverse avize.

UDMR: Noile judeţe să se facă după alegerile parlamentare din 2012 

În ciuda declaraţiilor făcute atât de preşedintele Băsescu, cât şi de Emil Boc, proiectul de lege nu este încă o certitudine, căci în urma reacţiilor vehemente ale partenerilor de coaliţie - UDMR ameninţând că nu va susţine adoptarea acestei iniţiative, Boc a plasat rezolvarea tuturor neînţelegerilor în şedinţa coaliţiei de mâine. Şi tot în coaliţie se va discuta şi modul în care va fi promovat acest proiect de lege, deşi secretarul general al PDL, Ioan Oltean, a lansat încă de vineri ideea asumării răspunderii Guvernului. Ideea a fost contracarată vehement de fostul lider al UDMR, Marko Bela, care a pus mâna pe telefon şi i-a cerut explicaţii lui Boc despre anunţul lui Oltean. Potrivit lui Marko, Boc s-a delimitat de declaraţie, susţinând că decizia se va lua în coaliţie.

Până la şedinţa de mâine a coaliţiei însă, UDMR spune clar că nu este de acord cu propunerea celor 8 judeţe şi vine cu o altă strategie. Deputatul Petru Lakatos a explicat pentru  Jurnalul Naţional că Uniunea va cere în şedinţa coaliţiei ca, deocamdată, să se aplice proiectul de lege marca UDMR privind cele 16 regiuni de dezvoltare, adică cele 8 actuale să se transforme în 12 sau chiar 16. "Noi nu suntem pentru desfiinţarea acum a judeţelor, ci cerem întâi crearea celor 16, sau poate doar 12 regiuni de dezvoltare. Nu ne plac aceste decizii pe genunchi, întâi să discutăm regiunile de dezvoltare, în loc de cele 8 să facem 12 sau 16. Şi alegerile locale şi parlamentare să aibă loc pe această formulă, iar la un an după alegerile parlamentare să vedem cum funcţionează aceste regiuni de dezvoltare mai mici, să avem mai multe studii şi puncte de vedere şi atunci să discutăm despre  judeţe", spune Lakatos.

Deputatul UDMR a criticat şi "devansarea" discuţiei despre reorganizare, spunând că în coaliţie se stabilise ca acest subiect să fie abordat în a doua parte a anului, şi pune sub semnul întrebării "studiile de impact al proiectulu" despre care preşedintele Băsescu spunea că au fost făcute. "Preşedintele a scos din joben acum o variantă, doar pentru a provoca USL la un răspuns. Am dubii că s-ar fi făcut studii, şi dacă le-au făcut, le-au ţinut la sertar, şi apoi iese scandal, aşa cum au făcut şi cu reorganizarea spitalelor, au zis că au studii şi apoi s-a dovedit că erau din 2001-2002. E cea mai importantă decizie a ultimilor 20 de ani şi ea s-a făcut pe genunchi", a mai spus Lakatos. Contactat de Jurnalul Naţional, purtătorul de cuvânt al PDL, Sever Voinescu, nu a putut lămuri dacă există sau nu studii de impact al proiectului de lege privind reorganizarea.

Cât priveşte modalitatea de adoptare a proiectului PDL, deputatul UDMR Petru Lakatos a mai subliniat că, potrivit legii administraţiei locale 215/2001 şi a Cărţii europene a autonomiei locale adoptată la Strasbourg în octombrie 1985 şi ratificată de România prin Legea 199/1997 al cărei principiu de bază este dreptul cetăţenilor de a participa la rezolvarea treburilor publice, este obligatorie organizarea unui referendum naţional pentru consultarea populaţiei.

Pârvulescu: la alegerile locale – PDL,  superfavorizat, USL, aproape desfiinţat

Despre efectele noii organizări teritorial-administrative asupra rezultatelor viitoarelor alegeri, preşedintele ProDemocraţia, Cristian Pârvulescu, spune că în mod cert PDL, partidul promotor al ideii, va fi superfavorizat la alegerile locale la nivelul primăriilor.

Pârvulescu spune că, după ce PDL deja a obţinut adoptarea în Parlament a legii alegerii primarilor din primul tur, aplicarea acestei legi împreună cu noua reorganizare teritorială ar duce la propulsarea PDL. "Există şanse foarte mari ca PDL să-şi îmbunătăţească scorul, iar pe de altă parte sunt şanse ca noua împărţire teritorială să arunce în aer USL, pentru că în protocolul încheiat USL viza actuala împărţire teritorială a ţării şi o clientelă locală care se obişnuise cu ideea acestei organizări. Şi acest obiectiv a făcut parte din motivaţia acestei reforme, care altfel este foarte riscantă şi nepregătită din timp, dar ar putea să salveze relativ PDL, mai ales dacă o cumulăm cu legea alegerii primarilor din primul tur. Deci la alegerea primarilor din primul tur, plus reorganizare va fi favorizat PDL.

Deja legea alegerii primarilor din primul tur favoriza PDL, acum cumulată cu reorganizarea, este şi mai mult în favoarea PDL. În schimb defavorizează în asemenea măsură USL, încât dacă USL va accepta această situaţie, îşi va merita pe deplin soarta", spune Cristian Pârvulescu. În privinţa bazinelor electorale ale acestor partide însă, preşedintele ProDemocraţia spune că, atât PDL, cât şi PSD s-ar putea să fie afectate, acestea nefiind partide ideologice ci partide de sistem, dependente de structurile teritoriale. "Nefiind partide ideologice, partidele nu se bazează pe votanţi clari, au mai degrabă militanţi care, debusolaţi de reorganizarea teritorială, nu se vor putea adapta şi recupera mare lucru", avertizează Pârvulescu. "De această debusolare", spune preşedintele ProDemocraţia, "ar putea profita chiar partidele antisistem, gen partidul lui Dan Diaconescu sau PRM. Este un fel de nou început al lumii.

În încercarea de a schimba raportul de forţe care este defavorabil PDL şi lui Traian Băsescu, aceştia schimbă regula cu un an înainte de alegeri", mai spune Pârvulescu, atrăgând atenţia că, pentru a aplica această reformă, va trebui să se modifice legea referendumului, în care la art. 13 alin. 3 este prevăzut în mod obligatoriu referendumul. "Dacă fac aşa ceva, pur şi simplu se compromit. Pentru că este înscris în lege dreptul comunităţilor teritoriale de a vota dacă sunt de acord cu modificările", subliniază Pârvulescu.

Cât priveşte şefiile celor opt viitoare consilii judeţene, care vor deveni cele mai importante pârghii de influenţă în teritoriu, o simulare făcută de profesorul de ştiinţe politice Alexandru Radu pornind de la rezultatele alegerilor din 2008 arată că PSD ar fi favorizat, câştigând jumătate din cele 8 CJ-uri, şi anume cele din judeţul cu capitala la Iaşi, cel cu capitala la Constanţa, cel cu capitala la Ploieşti şi cel cu capitala la Craiova. În schimb, PDL ar câştiga doar judeţele cu capitalele la Timişoara şi Cluj, iar UDMR doar judeţul cu capitala la Braşov. Marele perdant ar fi PNL, care nu ar obţine niciun CJ. În schimb dacă s-ar lua în calcul formarea USL, atunci alianţa ar câştiga 7 din cele 8 CJ-uri, PDL nemaiobţinând nimic.

- Vedeţi aici simularea alegerilor pe euroregiuni realizată de profesorul de ştiinţe politice Alexandru Radu pe blogul său

USL propune opt regiuni de dezvoltare

Viziunea USL privind administraţia publică şi dezvoltarea regională prevede ca cele opt regiuni de dezvoltare să devină şi centre ale administraţiei regionale, a precizat sâmbătă, la Sala Palatului, liderul PSD Victor Ponta. El a spus că în perioada 2012-1016 trebuie să se construiască instituţii noi, una dintre acestea fiind un consiliu regional condus de un preşedinte ales, care să reprezinte aleşii locali. El a spus că şi sistemul judiciar trebuie adaptat, astfel încât fiecare regiune să aibă o Curte de Apel. Potrivit viziunii USL, Consiliul regional va avea un preşedinte ales direct de cetăţeni, cu membri cu atribuţii în domenii executive şi buget propriu. Ponta a arătat că Guvernul va desemna opt prefecţi, dar nu care să fie şefii preşedinţilor de consilii regionale sau judeţene sau a primarilor, ci să reprezinte Guvernul şi să sprijine regiunile. Liderul PSD a vorbit şi despre înfiinţarea unui Consiliu economic şi social regional, cu rol consultativ în luarea deciziilor executive şi cu atribuţii stabilite prin dezbatere publică. "Fiecare regiune trebuie să-şi dezvolte un centru economic, cultural, administrativ, o mare universitate, spital regional, insfrastructură rutieră regională, aeroport internaţional, centru sportiv, centru de afaceri, centru cultural", a spus Ponta.

Victor Ponta: miniştrii Udrea şi Igaş au spus "nu" reorganizării

Liderul PSD, Victor Ponta, a prezentat sâmbătă un document datat 17 mai 2011, despre care a afirmat că ar conţine răspunsurile miniştrilor Elena Udrea şi Traian Igaş referitoare la reorganizarea administrativă. "Precizăm că MDRT nu are planificată iniţierea unor dezbateri şi a unor acte normative pentru modificarea structurii admi­nistrative a României. Modificarea actualei organizări teritoriale nu e nici oportună şi nici necesară până când la nivel comunitar nu se va lua o decizie în acest sens. Măsura nu este recomandabilă în lipsa unei analize substanţiale asupra impactului socio-economic al acesteia. Considerăm că orice propunere de reorganizare administrativ-teritorială a României trebuie realizată în cadrul unui proces amplu, care să cuprindă studii de fundamentare detaliate, o analiză multi-criterială a teritoriului naţional, precum şi o componentă de consultare publică largă", susţine Udrea în răspunsul său. Totodată, Ponta a dat citire şi răspunsului dat de Igaş: "Până în 2013, actuala organizare administrativ-teritorială a României a fost asumată de ţara noastră în procesul de negociere a aderării la UE. Prin modificarea acestei date a organizării teritoriale, vor fi probleme semnificative prin prezentarea programului operaţional regional al cărui buget este repartizat pe regiuni de dezvoltare".