Căutare Numele cotidianului: Evenimentul Zilei
Lideri ai UDMR susțin că ar fi primit o propunere de reorganizare pe o împărțire în nouă județe. Alături de cele opt superjudețe deja trasate s-ar mai adăuga unul format din Harghita și Covasna. Președintele Traian Băsescu a infirmat această versiune. Șeful statului spune că a propus o variantă cu 10 jduețe: opt mari și două mici, Harghita și Covasna care să rămână separate. Președintele Traian Băsescu a făcut precizări despre varianta sa de reorganizare în această seară la emisiunea "Evenimentul zilei" de la B1TV.
Propunerea este considerată "interesantă" de vicepremierul Marko Bela, dar "inacceptabilă" de majoritatea parlamentarilor Uniunii care ar prefera mai curând să iasă de la guvernare decât să vadă Mureșul separat și secuimea divizată.
Se pare însă că a fost vorba de o neînțelegere. În realitate, unii dintre liderii UDMR și-ar fi dorit ca în loc de covasna și Harghita separata să se facă unul mai mare prin unirea celor două. Despre acest judeţ special compus din Harghita şi Covasn, au vorbit pentru EVZ surse parlamentare udemeriste.
Parlamentarii UDMR se gândesc părăsirea guvernării
Viceliderul grupului deputaţilor UDMR, Marton Arpad a confirmat discuția despre această variantă, însă a precizat pentru EVZ că ea a fost considerată inacceptabilă de majoritatea parlamentarilor Uniunii, în discuţia purtată miercuri la grupuri cu liderul Kelemen Hunor. Mai mult, curentul majoritar în rândurile parlamentarilor UDMR ar fi de ieşire de la guvernare.
"La nivelul acesta (al grupurilor parlamentare ale UDMR - n.r.) pot spune că nu este un trend majoritar, ci unul aproape unanim de ieşire de la guvernare. Varianta propusă este aproape inacceptabilă. Domnul preşedinte Traian Băsescu a enunţat ieri de trei ori o formulă care este, să zic aşa , nu prea clară, în care a nominalizat două judeţe, Covasna şi Harghita ca o entitate separată. Orice variantă însă care nesocoteşte situaţia actuală a comunităţii maghiare sau a majorităţii existente în respectivele zone intră în contradicţie flagrantă cu Charta Europeană la care România este parte semnatară" ne-a declarat Marton Arpad.
El a explicat că starea de spirit refractară faţă de continuarea participării la guvernare, existentă în rândurile parlamentarilor UDMR, nu poate fi atribuită întregii formaţiuni.
"Ieşirea sau rămânaerea la guvernare poate fi propusă teoretic de orice membru CRU. Deocamdată acest subiect nu se află inclus pe ordinea de zi a CRU de sâmbătă. La ora actuală fiecare judeţ îşi face analiza proprie, analize care vor fi analizate la întrunirea cu liderii de organizaţii teritoriale de vineri" a explicat deputatul Uniunii cum poate fi pusă în discuţie problema oportunităţii sau rămânerii la guvernare.
PDL nu ar fi câștigat alegerile dacă propunea reorganizare pe opt județe
Liderul udemerist a acuzat PDL că a venit cu o propunere de reorganizare care nu poate fi regăsită nici în programul electoral cu care formaţiunea lui Emil Boc a concurat la ultimele alegeri, şi nici în programul de guvernare convenit cu restul partenerilor din coaliţie.
"Dacă este să vorbim pe şleau, PDL în campania sa electorală nu a scos nici boabă despre ideea sa de reorganizare pe opt judeţe pe actualele regiuni de dezvoltare, pentru că nu ar fi câştigat alegerile. Sun prea puternice identităţile regionale în rândul românilor.Eu m-am întâlnit cu câţiva colegi de la Constanţa care erau foarte revoltaţi de a ideea de a deveni moldoveni de sud. E clar că, cu un astfel de program, PDL nu ar fi câştigat alegerile. La fel, dacă era inclusă în programul de guvernare, nu am fi acceptat noi. Această idee, transformarea regiunilor de dezvoltare în opt judeţe,a devenit o ideea serioasă abia cum. S-a profitat de valul reformei administrative, în care era vorba de descentralizare, de transferarea autorităţii de la nivel central la nivel local, pentru a strecura această temă. PDL nu are şi nici nu a avut până mai ieri un astfel de program" a mai susţinut Marton.
Albert Almos: Ce se întâmplă cu maghiarii din afara secuimii?
Senatorul de Covasna Albert Almos ne-a explicat de ce formaţiunea sa, sau cel puţin parlamentarii Uniunii, este reticentă la orice altă formulă care presupune scindarea comunităţii maghiare în diferite structuri administrativ-teritoriale.
"În secuime trăiesc aproape jumătate din membrii comunităţii maghiare. Noi nu avem obligaţii doar faţă de aceştia. Noi trebuie să privim şi spre Bihor, Sălaj şi Satu Mare acolo unde comunităţile maghiare reprezintă peste 30% din totalul populaţiei. Acum doi-trei ani noi am întocmit un program pe termen lung. Am vorbit atunci cu primarii şi le-am spus că asta e ideea noastră, să mergem pe varianta reorganizării regiunilor de dezvoltare şi la acea vreme, toată lumea a marşat pe tema asta. Aceasta a fost atunci promisiunea Uniunii şi nu o putem încălca", a declarat pentru Evz senatorul UDMR.
Întrebat care ar putea considerată în prezent o soluţie ideală de compromis pentru Uniune, Albert Almos a făcut referire la necesitatea adoptării prin asumarea răspunderii a legii statutului minorităţilor, în paralel cu amânarea problemei reorganizării până în toamnă". Pe timpul acestei veri putem avea o serie de discuţii între toţi membrii coaliţiei pentru a găsi formula cea mai bună de compromis", crede Albert Almos.
Marko: Propunere interesantă, dar nu există răspunsuri pentru judeţul Mureş sau pentru Partium
Vicepremierul Marko Bela, fostul preşedinte al UDMR declarase încă de marţi-noapte pentru o televiziune de limbă maghiară (ETV), că liderii PDL ar fi dispuşi să accepte o variantă de opt judeţe mari plus o zonă specială Harghita-Covasna.
"Deşi PDL ţine la ideea judeţelor mari, în acest moment ar fi dispuşi să accepte o soluţie separată pentru Secuime, ceea ce ar însemna că, deşi daca ar fi opt judete, cele două judete secuieşti Harghita şi Covasna şi-ar păstra în continuare statutul" a spus Marko, citat de Transindex.
Potrivit lui Marko, conducerea UDMR va discuta acest lucru cu platformele din UDMR, sâmbătă, în cadrul lucrărilor CRU de la Târgu-Mureş.
Marko a evitat să se pronunţe clar în privinţa acestei oferte, catalogând-o doar "interesantă".
"Ar fi avantaje, dar ar cel puţin la fel de multe dezavantaje, nu exista răspunsuri pentru judeţul Mureş sau pentru regiunea Partium" şi-a explicat rezervele proprii liderul udemerist.
|
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |