Monitorizare de presă
|
Căutare Numele cotidianului: Jurnalul Naţional Proiectul de lege prin care UDMR va ajunge să stăpânească de drept judeţele Mureş, Harghita şi Covasna a intrat în dezbaterea Comisiei pentru drepturile omului, din Camera Deputaţilor. Statutul minorităţilor naţionale, proiect care zace de şase ani în Parlament pentru că nici un guvern de până acum nu a vrut să şi-l asume, este puternic contestat nu numai de Opozţiţie, ci şi de Academia Română, şi de reprezentanţi ai românilor din cele trei judeţe. Articolul 55 al proiectului arată că "autonomia culturală înseamnă dreptul unei comunităţi naţionale de a avea competenţe decizionale cu valoare normativă şi administrativă în probleme privind identitatea sa naţională, culturală, lingvistică şi religioasă, prin organe alese de către membrii săi”. Proiectul prevede, pe lângă folosirea limbii materne a minorităţilor naţionale în învăţământ, administraţie şi în instituţiile de cultură, lucru instituit déjà prin alte legi, şi posibilitatea unei minorităţi de a-şi înfinţa un Consiliului Naţional al Autonomiei Culturale. Acesta este un fel de parlament al minorităţii respective, membrii acestuia fiind aleşi prin scrutin supravegheat de Autoritatea Electorală Permanentă şi finaţat de bugetul de stat. Prin această lege, nicio instituţie naţională nu va putea lua decizii legate de minoritatea respectivă fără aprobarea CNAC. Mai mult, numirile la şefia instituţiilor de învăţământ şi culturale din zonele unde locuieşte minoritatea respectivă nu vor putea fi făcute fără acordul Consiliului. În plus, proiectul prevede că este interzisă modificarea limitelor uniăţilor administrative-teritoriale şi a circumscipţiilor electorale în defavoarea ponderii minorităţilor naţionale care locuiesc în acestea. Articolul este exact cheia disputei dintre UDMR şi PDL în legătură cu reîmpărţirea teritorială a României, cele trei judeţe în care maghiarii sunt majoritari urmând să fie înglobate într-un judeţ mai mare în care românii devin majoritari. Prevederile sunt considerate de specialiştii Academiei Române drept o dovadă că autonomia culturală este de fapt o veritabilă autonomie politică. La începutul şedinţei, reprezentanţii Centrului European de Studii în Probleme Etnice, institut aparţinând Academiei Române, au înaintat deputaţilor rezultatele unor studii întreprinse de cercetători în judeţele Mureş, Covasna şi Harghita. Raportul Centrului arată că proiectul de lege este neconstituţional chiar prin interdicţia privind modificarea judeţelor. "Cum suveranitatea statului român nu poate fi limitată, această teză este ireconciliabilă cu dispoziţiile Constituţiei”, se arată în raportul Academiei. În plus, în document se mai arată că "proiectul introduce autonomia politică sub forma autonomiei culturale”. "Făptul c organizaţii ale minorităţilor naţionale sunt îvestite cu autoritate publică are drept consecinţă dobândirea caracteristicilor esenţiale ale autorităţii politice”, se arată în documentul Academiei. La începutul dezbaterilor a fost prezent şi un reprezentant al Forumului Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, Eugen Popescu, pe care însă deputaţii nu s-au obosit să îl asculte. Acesta a declarat că românii reprezintă 42% din populaţia celor trei judeţe, 400.000 de români rămânând astfel nereprezentaţi. "Proiectul în această formă duce la discriminarea celor 400.000 de români şi statuează controlul absolut al UDMR asupra unui teritoriu din România”, a declarat Popescu. "UDMR conduce aceste judeţe din 1990, sunt feuda UDMR, românii de acolo neavând nici un mijloc prin care să-şi păstreze identitatea”, a mai adăugat acesta.
|
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |