Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Jurnalul Naţional
Anul şi data apariţiei: 27.06.2011
Tematica: legea minorităţilor naţionale
Categoria articolului: reportaje
Autorul articolului: Aniela Nine
Titlul articolului: Un “nem” pentru Basescu
Acces online: https://www.jurnalul.ro/stiri/politica/un-nem-pentru-basescu-582843.html


După două zile de consultări cu lide­rii din teritoriu şi delegaţii, aşa cum se aştepta, UDMR a decis să spună un "nem" propunerii "maximale" făcute de Traian Băsescu în consultările de la Cotroceni, şi anume varianta "8+2", adică cele opt regiuni plus ac­tu­a­lele două judeţe Covasna şi Har­ghita. Liderii Uniunii au invocat scin­darea comunităţii maghiare prin "pier­­derea" etnicilor din judeţele Sălaj, Bihor şi Satu-Mare.

"Trebuie vă­­zut că aici există şi anumite perico­le, nu putem, în 2011, accepta o ase­me­nea recomandare, nici măcar or­ga­­nizaţiile teritoriale din cele două ju­­deţe, Harghita şi Covasna, nu sunt pentru o asemenea structură. Nu am so­­luţiona o serie de probleme la care tre­­buie să căutăm rezolvare în nu­mele întregii comunităţi maghiare. Nu s-ar soluţiona problema Mu­re­şu­lui. Mai avem Satu-Mare, Bihor, Să­­laj. Şi n-am vorbit despre Cluj, Bis­tri­ţa-Nă­săud, Sibiu, Arad, Ti­mi­şoa­ra. La mo­mentul de faţă nu putem fi pentru o asemenea recomandare, am spus la masa rotundă şi or­ga­n­i­za­ţi­i­le teritori­a­le au avut o opinie co­rectă. Ori­ce al­tă opinie ar divide co­mu­ni­ta­tea şi n-am putea gestiona pro­ble­me­le. Dacă par­­tenerii noştri nu ac­ceptă punctul nos­tru de vedere, vă spun răs­picat că nu putem accepta con­se­cin­ţele unei de­cizii care va scinda co­mu­nitatea ma­ghiară în cel puţin două sau trei gru­puri, iar consecinţe sunt vi­zi­bil ne­ga­tive", a spus preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, la şedinţa Con­­si­liului Reprezentanţilor Unio­nali de sâmbătă de la Târgu-Mureş.

Liderul Uniunii a avut cuvinte ne­ga­tive şi pentru dorinţa preşedintelui ca această reorganizare să fie aplica­tă până la 31 decembrie 2011, el spu­nând că, deşi unii s-au gândit că acest proiect "poate fi creat în câteva mi­nu­te, pentru ca să fie implementat până în decembrie", de fapt "ar trebui schim­bate 170-180 de legi, pentru ca în­ce­pând din 2012 regiunile să fie funcţionale".

"Am avut acorduri, dezbateri pe această temă, iar opinia noastră este că nu putem fi de acord cu această transformare a actualelor regiuni de dez­voltare în opt regiuni administrative. Nu putem fi de acord, România ar încălca o serie de acorduri in­ter­na­ţionale care vizează comunităţi etnice mi­noritare din anumite teritorii. Aceste recomandări nu iau în consi­de­rare că la o asemenea reformă ad­mi­nis­trativă am crea mai multe pro­ble­me decât putem să soluţionăm", a spus Kelemen Hunor, precizând că se re­fe­ră la "faţeta tehnică". În acest con­text, singura soluţie acceptată şi anunţată de reprezentanţii UDMR este să se amâne ideea reorganizării te­­ri­toriale, prin scoaterea ei de pe or­di­­nea de zi a Parlamentului, unde nu ar exista o majoritate favorabilă.

"Am spus că într-o asemenea pro­ble­mă, fără majoritate în Parlament, tre­buie să luăm acea problemă de pe or­dinea de zi. Singura soluţie accep­ta­­bilă e să amânăm această problemă şi să căutăm o altă posibilitate, când pu­­tem dezbate. Recunoaştem că tre­bu­­ie continuate procesul descentrali­ză­­rii şi reforma administrativă şi să re­gân­­dim în continuare regiunile de dez­voltare. Nu putem fi pentru
8 plus 2. Dacă partenerul nostru nu e în mă­sură să fie pentru reco­man­dă­ri­le noas­tre, noi spunem să luăm acest pro­­iect de pe ordinea de zi, pentru că altfel ajungem la o criză politică pe ca­re noi nu dorim deloc să o de­ma­răm", a conchis Kelemen Hunor.

Decizia UDMR ar putea duce la apli­c­­area planului B anunţat de Traian Băsescu, şi anume renunţarea la re­or­ganizarea teritorială şi aplicarea doar a unei reorganizări administrative, adică reducerea numărului de ser­vicii deconcentrate din judeţe şi or­ganizarea a unor astfel de structuri la nivel de regiuni. Numai că, în ac­­cepţiunea UDMR, nici această va­riantă nu este valabilă, Uniunea op­tând pentru o reformă a ad­mi­nis­tra­ţiei publice locale, dar în cadrul actual al celor 41 de judeţe.

 

PDL ar zice "da" amânării
În pregătirea şedinţei coaliţiei de azi, în care UDMR urmează să-şi pre­zin­te decizia luată, deja din partea PDL încep să apară declaraţii de aprobare a amânării reorganizării te­ri­toriale. Lucrurile nu sunt deloc surprinzătoare, semnale în sensul amâ­nării venind de la PDL încă de săp­tă­mâna trecută, imediat ce Traian Băsescu a prezentat planul B bazat pe amâ­narea reorganizării teritoriale şi tre­cerea la restructurare administrativă. "Dacă nu există suport politic pen­tru trecerea acestei legi, atunci nu rămâne decât să o amânăm pentru momentul în care va exista suport po­litic. Singuri, oricât de mult ne-am dori, nu putem să facem asta", a venit întâi de la ministrul Dezvoltării Re­gionale, Elena Udrea, confirmarea. Un ton mult mai dur a adoptat eu­ro­par­lamentarul Cristian Preda, care a comentat că PDL ar trebui să r­e­nun­ţe la reorganizare, un subiect pe care l-a pregătit prost, pornind de la nu­mă­rul regiunilor, nu de la nevoile re­a­le din teritoriu, astfel făcându-se de râs.

Vor să rămână la guvernare
Cât priveşte ieşirea de la guvernare, deşi Statutul mi­no­rităţilor, lege dorită cu disperare de Uniune, nu are şan­se să fie adoptat în Parlament în forma dorită, liderii Uniunii nu par a mai fi atât de dornici să încerce această soluţie, deşi săptămâna trecută existau numeroase voci care optau în acest sens. Sfatul de a nu da cioara din mâ­­nă pe cea de pe gard a venit chiar de la fostul pre­şe­dinte al Uniunii, Marko Bela (foto), care a spus că nu recomandă Uniunii trecerea în opoziţie în condiţiile unei atmosfere antimaghiare alimentate de "liberalii pe care el i-a iubit atât de mult". "Acum facem parte din gu­ver­nare sau opoziţie? Nu putem nega faptul că până acum atmosfera antimaghiară s-a creat sub conducerea libe­ralilor pe care i-am iubit atât de mult. Ei sunt cei mai buni prieteni ai mei şi uitaţi-vă ce declaraţii fac. Nu vă recomand să treceţi în opoziţie, nu acum şi nu astfel. Nu cred că aceasta ar fi o alternativă ca noi să stăm lângă această opoziţie care ne-a denigrat cât a putut", a co­mentat Marko.

De acord s-a declarat şi Hunor, care a sus­ţinut că "nu este momentul" pentru "a sări dintr-o luntre în alta". În schimb, a mai spus Hunor, "dacă cineva doreşte să alunge Uniunea din coaliţie poate s-o fa­că", întrucât "în cazul forţării unor lucruri" reprezentan­ţii UDMR nu vor avea ce face decât "să se ridice, mul­ţu­mind partenerului pentru cooperare". În conse­cinţă, Hunor a propus ca şi Statutul minorităţilor "să fie pus la păstrare" dacă nu se poate adopta în forma dorită de Uniune.

Antonescu: UDMR şi PNL, viziuni apropiate
Preşedintele PNL, Crin Antonescu (foto), a declarat ieri că UDMR a luat o decizie corectă stabilind să propună coaliţiei amânarea reorganizării, adăugând că în acest moment este clar că Uniunea are "în linii mari" aceeaşi viziune cu USL pe acest subiect. "Cred că UDMR a luat o decizie corectă, raţională, conformă cu interesul şi al alegătorilor lor şi conformă cu interesul marii majorităţi a cetăţenilor României. Salut această decizie (...). Sper să rămână consecvenţi pe argumentele pe care le-au adus şi care de altfel (...) erau şi aceleaşi cu argumentele pe care le-am adus şi noi: că aşa ceva nu se face fără pregătire, fără studiu, fără consultarea populaţiei şi în orice caz e clar că pe acest subiect şi noi, şi UDMR avem în linii mari aceeaşi viziune: păstrarea nivelului admi­nistrativ cu judeţele actuale şi construirea într-un viitor apropiat a etajului de dezvoltare prin delegarea la nivel regional a unor atribuţii actuale ale guvernului central, şi nu ridicarea de lângă cetăţean sau din zona de pro­xi­mitate a cetăţeanului care este administraţia ju­de­ţea­nă spre una regională", a spus Antonescu.
  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.