Căutare

Într-un viitor Parlament unicameral, minorităţile naţionale ar putea câştiga două procente în plus la numărul total de parlamentari. Ipoteza a fost lansată, aseară, la TVR, de senatorul UDMR Gyorgy Frunda, care se întreba ironic, dacă preşedintele chiar asta îşi doreşte.

Relaţia dintre Traian Băsescu şi minoritatea maghiară este recunoscută ca având suişuri şi coborâşuri. Pe de altă parte, minorităţile, în special cea maghiară, au reputaţia unei mase de manevră în Parlament. UDMR a sprijinit când dreapta, când stânga politică , prin vot, în funcţie de interesul Uniunii.

Socotelile lui Frunda

„Minorităţile naţionale ar avea 12% într-un Parlament unicameral. Asta îşi doreşte preşedintele Traian Băsescu?”, a declarat, aseară, Gyorgy Frunda, la postul public de televiziune.

Senatorul UDMR explică simplu ipoteza sa legată de procentele minorităţilor, în cazul în care Parlamentul ar deveni unicameral. Constituţia garantează minorităţilor accesul în Parlament.

Astfel, în varianta Parlamentului unicameral propus de Traian Băsescu, am avea 18 parlamentari de alte minorităţi decât cea maghiară. „Dacă UDMR obţine 6% la viitoare alegeri, atunci din cei 300 de parlamentari noi am avea alţi 18. În total, minorităţile ar avea 36 de parlamentari, adică un procent de 12%”, argumentează Frunda.

În acest moment, din cei 471 de parlamentari, 49 aparţin minorităţilor. Asta înseamnă 10% din total. Ipoteza Parlamentului unicameral le-ar aduce acestora un plus de 2%. Pare puţin, dar folositor la votul în Parlament sau pentru iniţierea unei moţiuni. 

De pildă, UDMR s-a aliat cu PNL de două ori numai în 2009 pentru iniţierea unei moţiuni de cenzură împotriva Guvernului Emil Boc. O dată în luna mai şi, recent, acum o săptămână. Fără parlamentarii udemerişti, liberalii nu ar fi întrunit numărul minim de voturi pentru depunerea documentelor care acuză guvernarea. În iunie 2006 însă, UDMR susţinea moţiunea de cenzură împotriva Guvernulu PNL, condus de Călin Popescu Tăriceanu, şi depusă de PSD.

Cum ajung minorităţile în Parlament

Până în 2004 inclusiv, deputaţii minorităţilor, altele decât cea maghiară, intrau în legislativ fără să conteze numărul de voturi pe care îl obţineau o dată

la patru ani. Legea uninominalului, pe baza căreia s-au susţinut alegerile parlamentare din noiembrie 2008, a schimbat regulile jocului.

Astfel, „organizaţiile cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale, înregistrate în Consiliul Minorităţilor Naţionale, care nu au obţinut în alegeri cel puţin un mandat de deputat sau de senator au dreptul, potrivit Constituţiei României, la un mandat de deputat”. Condiţia: să obţină, pe întreaga ţară, un număr de voturi egal cu cel puţin 10% din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe ţară pentru alegerea unui deputat.

Respectând aceste reguli, anul trecut, au intrat în Parlament, în Camera Deputaţilor, 18 reprezentanţi ai organizaţiilor aparţinând minorităţilor naţionale. Minoritatea maghiară a obţinut la alegerile parlamentare de anul trecut un procent de 6%, cu 1% peste pragul electoral, ceea ce le-a permis să intre în Parlament, cu un total de 31 de deputaţi şi senatori.

Istoria „Băsescu - minorităţi”

"Minorităţile sunt ca nişte perle la gâtul unei femei frumoase. Dacă România va şti să-şi valorifice minorităţile, va şti să fie mai frumoasă şi mai puternică", spunea Traian Băsescu, pe 1 iulie 2005, la un seminar despre drepturile omului.

Kelemen Hunor descria relaţia preşedintelui cu ungurii astfel: „Empatia  lui Traian Basescu faţă de unguri se reduce

la palincă şi la kurtos kalacs".

Minoritatea maghiară i-a dat bătăi de cap preşedintelui, la începutul acestui an, când ungurii din Ţinutul Secuiesc au fost mai vocali decât altă dată în ceea ce priveşte autonomia. Prezent la Budapesta

într-o vizită oficială, în luna februarie, Traian Băsescu declara ferm: "Nu cred că un politician român ar avea altă abordare decât Constituţia. Niciodată, România nu va accepta conceptul de drepturi colective pentru minorităţi".

În aceeaşi lună, februarie 2009, mii de persoane manifestau la Sfântu Gheorghe, cerând păstrarea maghiarilor la conducerea diverselor instituţii. Atunci, manifestanţii i-au cerut preşedintelui să-şi retragă declaraţia conform căreia Ţinutul Secuiesc nu va avea niciodată autonomie. Reacţia lui Băsescu: a acuzat UDMR de epurare etnică în judeţele Harghita şi Covasna. Traian Băsescu şi-a reparat apoi relaţia cu UDMR, prin numeroase vizite private sau oficiale în cele două judeţe.