Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Evenimentul Zilei
Anul şi data apariţiei: 11/08/2010
Tematica: imigrantii români (Spania, Franta, Anglia, Germania)
Categoria articolului: reportaje
Autorul articolului: Oana Craciun
Titlul articolului: Franţa către romi: suntem ţara toleranţei
Numărul fotografiilor: 2
Acces online: https://www.evz.ro/detalii/stiri/franta-catre-romi-suntem-tara-tolerantei-902858.html


 

Într-o scrisoare către AlianĹŁa Civică a Romilor, secretarul de stat francez Pierre Lellouche explică distrugerea taberelor de romi prin nevoia de a-i proteja.

La începutul lunii septembrie, mai multe comunităţi sărace de romi din România îl vor primi în sânul lor pe avocatul mişcării de rezistenţă franceză în faĹŁa taberelor instalate de romi, secretarul de stat pe afaceri europene Pierre Lellouche.

Într-o scrisoare trimisă AlianĹŁei Civice a Romilor din România (ACRR), acesta a dat promisiuni că va veni într-o vizită în toamnă, ca răspuns la invitaĹŁia ACRR de a vedea şi condiĹŁiile în care romii trăiesc în ĹŁara noastră.

Între timp însă, campania autorităţilor franceze de demolare a taberelor va continua, în ciuda faptului că liderii romilor autohtoni au pus semnul egal între aceste activităţi şi rasism. Motivul: Lellouche spune că "nu poate accepta ca în sânul acestor populaĹŁii, multe persoane, care se numără deseori printre cele mai vulnerabile categorii (femei, copii, vârstnici), să fie, dintr-o înclinaĹŁie veritabilă către principiul liberei circulaĹŁii a cetăţenilor europeni, victime ale traficului de fiinĹŁe umane, exploatate, forĹŁate să cerşească, să se prostitueze sau să comită infracĹŁiuni de toate felurile, cum constat că se întâmplă din ce în ce mai mult pe teritoriul francez".
În plus, oficialul francez respinge acuzaĹŁiile transmise de directorul ACRR, David Mark, în scrisoarea primită, prin care acĹŁiunile FranĹŁei de demolare a taberelor şi încercările de expulzare a romilor în România au fost catalogate ca "măsuri discriminatorii", care "accentuează rasismul". Ba din contră, creează FranĹŁei o imagine de "ĹŁară a drepturilor omului".

"Ostracizarea şi stigmatizarea nu duc nicăieri şi nu ar trebui să servească drept alibi pentru a nu face nimic în faĹŁa încălcării flagrante a drepturilor omului pe pământ european. În toată istoria sa, FranĹŁa a fost întotdeauna ĹŁara drepturilor omului şi a libertăţii, a toleranĹŁei şi a imigrării. Asta nu s-a schimbat", spune Lellouche.

Acesta este de părere că guvernul francez nu face altceva decât să "protejeze drepturile individuale ale acestor persoane, în particular ale celor mai vulnerabile".

"Francezii ar trebui să caute şi măsuri pe teritoriul lor"

Mai mult, Lellouche pasează responsabilitatea integrării comunităţilor de romi României, considerată "ĹŁară de origine".

Însă, preşedintele ACRR, Mark David, a explicat pentru EVZ că, în loc să caute mijloace de a-i expulza, francezii ar trebui să caute şi ei măsuri de integrare a romilor din România pe teritoriul lor, aşa cum au făcut spaniolii, spre exemplu, mai ales că România nu stă foarte bine la acest capitol, cele mai multe strategii fiind "doar pe hârtie".

În plus, Mark nu vede o soluĹŁie în numirea lui Valentin Mocanu ca "secretar de stat însărcinat să rezolve problema romilor din FranĹŁa", având în vedere mandatul "extrem de larg" pe care l-a primit, ci mai degrabă "o măsură de suprafaţă".

"Marea problemă este cea de stigmatizare a unui întreg grup, văzut ca infracĹŁional, însă acesta este un discurs propriu politicienilor de extremă dreapta şi care caută un ĹŁap ispăşitor. În plus, se încalcă drepturile omului - prezumĹŁia de nevinovăţie, dar şi dreptul la libera circulaĹŁie şi la nondiscriminare", crede Mark.

El face legătura între campania francezilor de expulzare şi cea a italienilor din 2007, care au propus inclusiv amprentarea romilor, ambele având substrat politic. "Este clar şi faptul că vor fi alegeri anul viitor în FranĹŁa şi de aceea preşedintele Nicholas Sarkozy s-a construit politic ca intransigent, aşa cum s-a întâmplat şi în Italia. Problema rămâne însă aceeaşi, inclusiv pentru România: avem nevoie de programe concrete, integrate, de incluziune a romilor pe piaĹŁa muncii, în sistemul de educaĹŁie, în comunitate în general", explică şeful ACRR.

"FranĹŁa a fost întotdeauna ĹŁara drepturilor omului şi a libertăţii, a toleranĹŁei şi a imigrării."
PIERRE LELLOUCHE, secretar de stat pe afaceri europene

FRANŢA TREBUIE SĂ DEA EXPLICAŢII

Problema minorităţilor ajunge pe masa ONU


Politica FranĹŁei privind minorităţile va fi analizată astăzi şi mâine, la Geneva, de Comitetul ONU însărcinat cu combaterea discriminării. Potrivit France Presse, dezbaterile urmează să fie dominate de soarta romilor şi a nomazilor, precum şi de problema identităţii naĹŁionale.

Întrebări pentru francezi


Comitetul ONU, însărcinat cu monitorizarea aplicării ConvenĹŁiei internaĹŁionale privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială - care examinează periodic situaĹŁia din fie care stat membru - a prezentat deja seria de întrebări pe care intenĹŁionează să le adreseze Parisului, după prezentarea raportului FranĹŁei. Acestea vizează mai ales "marea dezbatere asupra identităţii naĹŁionale", lansată de Ministerul ImigraĹŁiei, Integrării, Identităţii NaĹŁionale şi Dezvoltării Solidare, politica din domeniul imigraĹŁiei, dar şi "discriminarea romilor", subiecte care incită lumea politică franceză de câteva luni.

FranĹŁa va încerca "să ofere răspunsuri, să arate că au fost votate legi şi, mai ales, că are o abordare diferită în problema minorităţilor faţă de Statele Unite sau India, lucru care decurge din principiul egalităţii tuturor în faĹŁa legii", a declarat o sursă diplomatică, citată de France Presse.

Aceste justificări nu vor mulĹŁumi însă ONG-urile, care se aşteaptă la dezbateri aprinse în faĹŁa Comitetului ONU, comentează presa franceză.

 

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât ĂŽn limba română cât şi ĂŽn limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  În viitoare analize.