Chiar dacă reprezentanţii etniei îl contestă din cauza conotaţiilor negative şi discriminatorii, termenul de ţigan a fost folosit cu precădere de-a lungul timpului. Cuza i-a dezrobit pe ţigani, Aman a pictat eliberarea lor, Ioan Budai-Deleanu a scris “Ţiganiada”, iar trupa Phoenix ridică şi acum sălile în picioare cântând “Mica Ţiganiadă”.
Jurnalul Naţional continuă campania prin care şi-a propus revenirea la folosirea termenului de ţigan în loc de rom. În urma numeroaselor semnale, ţinem să precizăm că ziarul nostru nu duce o campanie antirom, ci este o companie proţigani care vizează doar schimbarea unui cuvânt şi nicidecum să decredibilizeze şi să instige la discriminarea acestei etnii. De asemenea, precizăm că nu împărtăşim sub nici o formă ideea că ţiganii au ales în mod deliberat denumirea de romi pentru că acest cuvânt se confundă cu român/România.
NU EXISTĂ UNANIMITATE
“Pentru grupurile de rromi care vorbesc rromani, apelaţiunea de «rromi» ar fi una din perspectiva in-siderului. «Ţigan» s-a impus la noi ca un termen peiorativ, care însă poate să nu fie perceput ca atare de unele grupuri de romi. De exemplu, «ţiganii de casă», care nu mai vorbesc limba etniei, nu şi-au revendicat niciodată denumirea de «romi». Nu cred că putem vorbi de o accepţie unanimă a diferenţei terminologice rrom versus ţigan la nivelul etniei rrome. Mai mult, avem versuri şi picturi celebre – ale artiştilor români sau străini – care-i zugrăvesc pe «ţigani» în cele mai frumoase culori, fără să-i numească «rromi», lucru care nu a deranjat pe nimeni până la apariţia programelor europene – făcute cu foarte mulţi bani – de reabilitare a imaginii etniei”, afirmă antropologul cultural Cătălina Tesăr.
COMENTARIILE CITITORILOR
Şi ieri cititorii au postat pe www.jurnalul.ro opiniile lor despre propunerea noastră privind revenirea la folosirea termenului de “ţigan” în loc de “rrom”. Redăm câteva dintre ele: “Asta-i vorba românească din bătrâni. Nu ştiu de unde au scos-o pe asta că sunt romi, dar eu îi recunosc de ţigani – unii buni şi alţii ţigani pur şi simplu. Ca să nu amintesc de «Ţiganiada» lui Budai-Deleanu – că doar nu era «Rommaniada»; “În toată lumea asta mare ţiganii sunt numiţi ţigani, pentru că ei asta sunt şi nu-i o ruşine. Ruşinoase sunt numai actele antisociale făcute de unii dintre ei. Revenirea la normalitate, adică la numele de ţigan, va avea efecte benefice şi pentru români, dar şi pentru ţigani. Când se va spune un ţigan a făcut... sau un român a făcut... se va şti clar ce etnie are făptaşul şi nu vor mai exista discuţii şi acuzaţii fără rost. Mădălin Voicu a spus cu ani în urmă că el este ţigan şi că nu se simte deloc ofensat să-şi recunoască etnia. De ce alţii fac atâta scandal?”; “Este absolut necesară şi urgentă luarea unei măsuri din partea guvernanţilor prin care să se redea denumirea de ŢIGAN fără a mai fi pocită cu RROM. Niciodată în istorie ŢIGANII nu au fost RROMI. Nici ei nu se simt fericiţi cu această poceală”; “De ce Mădălin Voicu insistă că el e ŢIGAN, NU ROM? Pentru că el a învăţat, a citit, e un om educat şi instruit, deci. În aceste condiţii, etnia căreia îi aparţine devine mai puţin decât un detaliu pentru cei care au de-a face cu el. Câţi români inculţi, semianalfabeţi nu sunt? Iar pe Ioniţă din Clejani l-am văzut cândva într-o vizită în Franţa vorbind franţuzeşte. Cred că nici pentru el nu contează denumirea etniei prea mult. Acest lucru contează pentru cei care se simt cu musca pe căciulă, ştiu ei de ce”.
Cum putem colabora
Toţi cei interesaţi să susţină iniţiativa Jurnalului Naţional pot completa lista de susţinători de mai jos. Tabelul poate fi fotocopiat, completat şi trimis pe adresa: Piaţa Presei libere nr. 1, corp D, etaj 8, Jurnalul Naţional Bucureşti, Sectorul 1, Redacţia Jurnalul Naţional.
Jurnalul Naţional asigură confidenţialitatea datelor personale cuprinse în listele de susţinători în conformitate cu prevederile Legii nr. 677/ 2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.
