În 2002, la propunerea secretarului de stat în Ministerul Culturii Ion Antonescu, premierul Adrian Năstase a decis schimbarea prescurtării "ROM" care arăta naţionalitatea în buletine şi paşapoarte în cea de "ROU". Antonescu spune însă că SUA nu respectă această reglementare internă a României. Fostul secretar de stat în Ministerul Culturii în perioada 2001-2004 Ion Antonescu vorbeşte într-un interviu acordat recent cotidianului Ziua despre felul în care România a încercat din anul 2002 eliminarea confuziei dintre termenii "român" şi "rom" prin reglementări interne care vizau înlocuirea prescurtării "ROM" cu "ROU" în documentele personale de identificare. Propunerea a venit după ce pe site-ul Universităţii din Texas, într-un articol despre România era folosit insistent termenul "ROMAnia". Ambasada SUA la Bucureşti a refuzat să folosească însă prescurtarea "ROU" la rubrica referitoare la naţionalitate a cetăţenilor români care solicitau viză, deşi Ministerul Culturii, prin vocea secretarului de stat Antonescu, a atras atenţia asupra acestei reglementări interne a României. "În 2002, când eram secretar de stat la Ministerul Culturii şi Cultelor, am citit în Cotidianul un articol luat de pe site-ul unei universităţi din Texas care vorbea despre România. Toate referirile din articol la România şi român erau scrise: ROMAnia. (...) După citirea articolului, am cerut o întrevedere (pe mai multe probleme) cu Adrian Năstase, prim-ministru pe atunci. Printre altele, propuneam ca în toate buletinele şi paşapoartele, la rubrica naţionalitate, prescurtarea de la român în «ROM» să se schimbe în «RO» de la România. Adrian Năstase a admis-o pe cea de «ROU», care venea de la franţuzescul Roumanie. În acelaşi timp am făcut o adresă către Comitetul Olimpic, cu cererea ca prescurtarea României să fie «ROU», nu «ROM». Am făcut şi o adresă către ambasadorul Statelor Unite, prin care-l informam de această schimbare. Domnul ambasador mi-a mulţumit, spunându-mi că nu avea cunoştinţă de ea. Anul trecut mi-a plecat în interes de serviciu o salariată în SUA. (...) Am cerut să văd ce scrie pe viza americană care i se dăduse angajatei mele şi am constatat că nu s-a schimbat această denumire, propusă de mine, din «ROM» în «ROU». Am pus mâna pe telefon şi am cerut cu consulul Ambasadei SUA la Bucureşti. L-am întrebat dacă ştie că în legislaţia română prescurtarea este «ROU», nu «ROM». Mi-a răspuns: «Asta e politica Guvernului american»", povesteşte Antonescu pentru Ziua. El spune că ulterior a făcut sesizări atât către Ambasada SUA, cât şi către Camera Deputaţilor şi Ministerul de Externe, arătând că Ambasada SUA la Bucureşti nu respectă legile, însă până în prezent nu a primit nici un răspuns. INCIDENT Ion Antonescu povesteşte şi despre un incident la care a fost martor în timpul unui zbor cu avionul şi ai cărui protagonişti au fost doi români, soţ şi soţie. "Una dintre familiile de români (soţ şi soţie) a avut disconfortul şi neplăcerea să aibă în avion locurile unul în spatele celuilalt. Aflându-ne într-un Air France, prietenul l-a rugat în franceză pe ocupantul locului de lângă el să facă schimb de locuri. Înainte de a răspunde, francezul l-a întrebat din ce ţară este. După ce i-a spus România, bărbatul a replicat: «A, roma?»; (A, ţigan?) şi a refuzat schimbul. Sunt convins că schimbul ar fi avut loc dacă era vorba despre altă ţară", spune Antonescu. El subliniază că dacă nu se va reveni la cuvântul "ţigan", ceea ce s-a întâmplat în avion se va repeta în viitor şi toţi românii vor fi consideraţi ţigani. Antonescu precizează însă că nu este blamabil să fii ţigan şi că atunci "când îndatoririle vor fi puse în aplicare, adică respectate, conform comportamentului unui cetăţean european, nu va mai fi nici o diferenţă între români şi ţigani".
|
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.
În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.
Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize.
|