Căutare

Curtea ConstituĹŁională (CC) a decis, marĹŁi, că este constituĹŁională Legea educaĹŁiei naĹŁionale adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului, urmând să fie trimisă preşedintelui, pentru promulgare.

Preşedintele Băsescu a promulgat Legea educaţiei

Preşedintele Traian Băsescu a semnat, marţi, decretul pentru promulgarea Legii educaţiei naţionale, informează Administraţia Prezidenţială.

Funeriu: Decizia CurĹŁii ConstituĹŁionale în cazul Legii educaĹŁiei este un pas înainte important

Ministrul EducaĹŁiei, Daniel Funeriu, a declarat pentru MEDIAFAX că decizia de marĹŁi a CurĹŁii ConstituĹŁionale în cazul Legii educaĹŁiei pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea este un pas înainte important, următorul fiind promulgarea actului normativ de către preşedintele Traian Băsescu.

"Decizia CurĹŁii ConstituĹŁionale în cazul Legii educaĹŁiei este un pas înainte important, următorul fiind promulgarea legii de către preşedintele României", a spus ministrul Daniel Funeriu.

El a precizat că decizia Curţii Constituţionale, oricare ar fi aceasta, pozitivă sau negativă, nu se discută, ci se aplică.

Ministrul EducaĹŁiei a adăugat că după ce legea va fi promulgată de preşedintele Traian Băsescu, va discuta mai mult despre acest act normativ important pentru şcoala românească.

Geoană îi cere lui Băsescu să nu promulge Legea educaĹŁiei şi îşi rezervă dreptul de a resesiza CC

Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a declarat, marĹŁi, după pronunĹŁarea deciziei CC privind Legea educaĹŁiei, că face un apel "extrem de serios" către preşedinte să nu promulge actul normativ şi a precizat că, după ce această lege va fi eventual promulgată, îşi păstrează dreptul de a resesiza CC.

"Declararea ca fiind inadmisibilă a sesizării pe care am făcut-o, ca preşedinte al Senatului, în opinia mea încearcă să scoată Curtea ConstituĹŁională dintr-o situaĹŁie imposibilă, aceea de a infirma două decizii succesive prin care Curtea, în 2009 şi 2010, a declarat că angajarea răspunderii pe Legea educaĹŁiei naĹŁionale este neconstituĹŁională", a declarat Geoană.

El a adăugat că doreşte să facă "un apel extrem de serios" către preşedintele Traian Băsescu de a nu promulga Legea educaĹŁiei, susĹŁinând că decizia CurĹŁii prin care declara angajarea răspunderii pe această lege ca fiind neconstituĹŁională rămâne în continuare în vigoare.

"Curtea s-a pronunĹŁat - şi este singura decizie în acest sens - că angajarea răspunderii pe această lege este neconstituĹŁională, iar preşedintele României ar crea un precedent extrem de periculos la adresa ordinii constituĹŁionale şi a stabilităţii sistemului legislativ din România dacă ar promulga o astfel de lege", a menĹŁionat Geoană.

Preşedintele Senatului a mai spus că, după ce această lege va fi eventual promulgată, îşi păstrează dreptul, ca preşedinte al Senatului, de a "resesiza" Curtea ConstituĹŁională.

"Este clar că, la nivelul CurĹŁii, va trebui să ni se răspundă extrem de clar cum este posibil ca o lege a cărei angajare de răspundere a fost declarată neconstituĹŁională să devină în mod absolut spectaculos şi extrem de bizar o lege constituĹŁională", a adăugat el.

Marko: Decizia CC pe Legea educaţiei era firească, eu cred că legea va fi promulgată de preşedinte

Preşedintele UDMR, vicepremierul Marko Bela, a declarat, marĹŁi, corespondentului MEDIAFAX, că decizia CurĹŁii ConstituĹŁionale privind constituĹŁionalitatea Legii educaĹŁiei naĹŁionale adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului îl bucură şi că el crede că legea va fi promulgată de şeful statului.

"Era firesc, sincer mă bucur că în sfârşit CC a luat această decizie, eu de la început am declarat nu văd niciun motiv de neconstituĹŁionalitate, iată că decizia CC dovedeşte aceast lucru. Am lucrat foarte mult pe această lege, şi eu, şi colegii din Guvern, vreau să le mulĹŁumesc colegilor din comisiile de specialitate din Camera DeputaĹŁilor şi Senat, precum şi Ministerului EducaĹŁiei, care a elaborat şi susĹŁinut această lege", a spus Marko Bela.

Vicepremierul a adăugat că speră foarte mult ca zilele următoare să se poată începe implementarea noii legi de către Ministerul EducaĹŁiei, care presupune "aplicarea reformei".

"Şi aşa am întârziat foarte mult. Adoptarea Legii educaĹŁiei ne dă posibilitatea ca anul şcolar următor să-l începem în alte condiĹŁii. Vreau să subliniez că reglementările privind drepturile minorităţilor sunt doar câteva dispoziĹŁii din lege, mai importantă este reforma generală, descentralizarea învăţământului preuniversitar", a spus Marko Bela.

El a spus că, personal, crede că legea declarată constituţională de CC va fi promulgată de către preşedintele Traian Băsescu.

"Această lege e susţinută de Guvern, nu cred că are cineva interes să susţină un alt proiect", a spus Marko Bela.

(Ela Giurgea, corespondenti@mediafax.ro, Departamentul Politic, politic@mediafax.ro)

Curtea ConstituĹŁională (CC) a decis, marĹŁi, cu majoritate de voturi, că este constituĹŁională Legea educaĹŁiei naĹŁionale adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului, urmând să fie trimisă preşedintelui, pentru promulgare.

Curtea ConstituĹŁională a respins ca inadmisibilă atât sesizarea preşedintele Senatului, Mircea Geoană, cât şi pe cea formulată de 108 deputaĹŁi PSD, PC şi PNL, apreciind astfel că Legea educaĹŁiei este în acord cu prevederile legii fundamentale.

Decizia a fost luată cu şapte voturi "pentru" şi două "împotrivă".

Este pentru a treia oară când Legea educaĹŁiei a intrat în atenĹŁia CurĹŁii ConstituĹŁionale.

Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament asupra Legii educaĹŁiei în data de 28 octombrie 2010. Încă de la depunerea actului normativ la Parlament, în 19 octombrie, preşedintele Senatului a solicitat CurĹŁii să constate existenĹŁa unui conflict juridic de natură constituĹŁională Parlament-Guvern, având în vedere că deja exista un proiect similar în dezbaterea Legislativului. Totodată, asumarea răspunderii a fost urmată, în 29 octombrie, de depunerea moĹŁiunii de cenzură PSD-PNL intitulată "Legea educaĹŁiei naĹŁionale, o lege antieducaĹŁie şi antiromânească".

În 3 noiembrie 2010, Plenul CurĹŁii ConstituĹŁionale s-a pronunĹŁat asupra cererii de soluĹŁionare a conflictului juridic de natură constituĹŁională dintre Parlamentul României, organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării, pe de o parte, şi Guvern, ca autoritate publică a puterii executive, pe de altă parte, conflict declanşat prin oprirea din procedura legislativă de la Senat a proiectului Legii educaĹŁiei naĹŁionale şi angajarea răspunderii de către Guvern asupra acestui proiect de lege - solicitare formulată de preşedintele Senatului. În urma deliberărilor, Plenul CurĹŁii ConstituĹŁionale, cu majoritate de voturi, a constatat că angajarea răspunderii de către Guvern, în faĹŁa Camerei DeputaĹŁilor şi a Senatului, asupra proiectului Legii educaĹŁiei naĹŁionale este neconstituĹŁională şi a declanşat un conflict juridic de natură constituĹŁională între Guvern şi Parlament, întrucât proiectul de lege se afla în proces de legiferare la Senat, în calitate de Cameră decizională.

Judecătorii propuşi de actuala putere au apreciat că nu există un conflict Guvern-Parlament în acest caz.

Decisiv a fost însă votul judecătorului Petre Lăzăroiu - numit de şeful statului -, el apreciind că în dispozitivul deciziei din 3 noiembrie nu trebuia să figureze sintagma "angajarea răspunderii este neconstituĹŁională şi a declanşat un conflict", ci doar constatarea declanşării şi existenĹŁei conflictului prin angajarea răspunderii Guvernului.

La acel moment, cotidianul Gândul relata că reprezentanĹŁii puterii au încercat să-şi explice "trădarea", mai mulĹŁi lideri politici interpretând votul lui Lăzăroiu drept o "afacere personală" a acestuia, în condiĹŁiile în care unul dintre punctele principale ale Legii educaĹŁiei este reformarea învăţământului universitar. Potrivit surselor citate de Gândul, prevederea din actul normativ care nu a fost pe placul judecătorului Petre Lăzăroiu era cea care stabilea că "la împlinirea termenului de patru ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, contractele de muncă ale persoanelor care ocupă funcĹŁia de lector universitar/şef de lucrări sau o funcĹŁie didactică universitară superioară şi nu au obĹŁinut diploma de doctor încetează de drept." Sub incidenĹŁa acesteia intra, potrivit Gândul, şi Lăzăroiu, care nu şi-a susĹŁinut lucrarea de doctorat, după cum reiese chiar de pe site-ul oficial al CC. El se declară "doctorand la Facultatea de Drept a Universităţii "Lucian Blaga" - Sibiu, în stadiul de susĹŁinere - elaborare şi susĹŁinere teză".

În 15 noiembrie, şi Guvernul a transmis CC solicitarea de constatare a existenĹŁei unui conflict juridic de natură constituĹŁională între Guvern şi Parlament pe tema Legii educaĹŁiei, ca urmare a tergivărsărilor privind dezbaterea moĹŁiunii de cenzură a opoziĹŁiei. Dezbaterea moĹŁiunii ar fi însemnat continuarea şi finalizarea procedurii de asumare a răspunderii Guvernului pentru Legea educaĹŁiei.

În 24 noiembrie, Plenul CurĹŁii ConstituĹŁionale s-a pronunĹŁat asupra cererii formulate de primul-ministru Emil Boc privind soluĹŁionarea conflictului juridic de natură constituĹŁională dintre Guvern, pe de o parte, şi Parlament, pe de altă parte, conflict generat de refuzul Legislativului de a dezbate moĹŁiunea de cenzură depusă de opoziĹŁia parlamentară la Legea educaĹŁiei, pentru care Executivul şi-a asumat răspunderea în Parlament. În urma deliberărilor, Plenul CurĹŁii, cu majoritate de voturi, a constatat că există un conflict juridic de natură constituĹŁională între Guvern şi Parlament, generat de refuzul Legislativului de a dezbate moĹŁiunea de cenzură depusă de opoziĹŁia parlamentară, dezbatere care, odată declanşată, ĹŁinând seama de prevederile ConstituĹŁiei, nu poate fi oprită.

În 29 noiembrie, PNL şi-a retras semnăturile de pe moĹŁiunea de cenzură, care nu a mai putut fi dezbătută. În aceeaşi zi, Birourile Permanente reunite au decis, la diferenţă de un vot, să retrimită Guvernului legea asumată, pe motiv că procedura asumării a fost declarată neconstituĹŁională.

În 14 decembrie, Legea educaĹŁiei este considerată adoptată, anunĹŁul fiind făcut în plenul Camerelor reunite, într-o şedinţă condusă de Roberta Anastase şi de Alexandru Pereş, ambii reprezentanĹŁi ai PDL. Legea a fost imediat contestată la Curtea ConstituĹŁională de preşedintele Senatului, Mircea Geoană, şi, separat, de 108 deputaĹŁi PSD, PC şi PNL, aceste sesizări urmând să fie discutate marĹŁi, 4 ianuarie, după două amânări.

În sesizarea sa, preşedintele Senatului a susĹŁinut că procedura de adoptare a Legii educaĹŁiei a fost neconstituĹŁională.

Sesizarea parlamentarilor se referă atât la modul în care a fost adoptată legea, cât şi la neconstituĹŁionalitatea unor articole ce reglementează învăţământul pentru minorităţi, despre care afirmă că ar încălca prevederea din legea fundamentală privind egalitatea în drepturi, precum şi la articole privind învăţământul universitar, despre care susĹŁin că ar încălca autonomia universitară, garantată prin ConstituĹŁie. Alte obiecĹŁii se referă la incompatibilităţile impuse rectorilor şi la modul de reglementare a patrimoniului unităţilor de învăţământ particular şi confesional, despre care semnatarii afirmă că ar institui o naĹŁionalizare.