Căutare

După ce la prima sesizare judecătorii CCR au dat dreptate Parlamentului, ieri, magistraţii au împăcat şi Guvernul  / Foto: Karina Knapek / Jurnalul Naţional

După ce Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române a remis Senatului studiul privind efectele aplicării Legii educaţiei în varianta asumată de Guvern în care se spunea clar că aplicarea acestei legi ar duce la amplificarea tensiunilor interetnice, la segregare pe criteriu etnic şi enclavizare în judeţele Harghita şi Covasna, ieri Academia Română a revenit cu precizări.

Astfel, conducerea forului academic recomandă, având în vedere controversele create de prevederile din Legea educaţiei referitoare la învăţământul pentru minorităţi, ca acest capitol să fie scos din legea asumată de Guvern, şi să facă obiectul unei legi speciale. “Având în vedere caracterul controversat al unor prevederi din proiectul Legii educaţiei naţionale şi importanţa subiectului, conducerea Academiei Române propune ca învăţământul în limbile minorităţilor naţionale să constituite obiectul unei legi speciale, elaborată pe baza unei consultări mai largi şi a unui consens, cu prevederi unanim acceptate. În consecinţă, pentru a nu întârzia dezbaterea legii în ansamblu, sugerăm retragerea capitolului privind învăţământul în limbile minorităţilor din actualul  proiect al Legii educaţiei naţionale”, se arată într-un comunicat remis de Academia Română.

Propunerea Academiei a venit exact în ziua în care Curtea Constituţională, cu acelaşi scor din ultima vreme de 5 la 4, a dat dreptate de data aceasta şi Guvernului pe Legea educaţiei, care reclamase conflictul juridic dintre Parlament şi Executiv, pe motiv că Legislativul blocase procedura de dezbatere a moţiunii de cenzură şi astfel, de încheiere a procedurii de asumare. Cum Curtea Constituţioanală nu a spus decât că moţiunea de cenzură trebuie obligatoriu dezbătută, fără ca vreun cuvânt din decizie să spună dacă procedura de asumare sau Legea educaţiei sunt sau nu constituţionale, iar decizia de acum câteva săptămâni a Curţii spunea că procedura de asumare este neconstituţioanlă, cele două tabere beligerante, puterea şi opoziţia, au rămas pe poziţii divergente în privinţa interpretării deciziei Curţii Constituţionale.

Astfel, vicepremierul şi preşedintele UDMR, Marko Bela, spune că asumarea continuă şi Legea educaţiei astfel adoptată va fi valabilă, pe când preşedintele Senatului, Mircea Geoană, spune că cele două decizii ale CCR au o singură interpretare: moţiunea se va dezbate, dar asumarea pe Legea educaţiei rămâne neconstituţională, iar “moartea” asumării va fi consfinţită de Birourile reunite ale Parlamentului. “Orice formulă de a merge mai departe pe angajarea răspunderii face ca acel proiect de lege să devină neconstituţional şi voi folosi toate mijloacele legale şi constituţionale pentru a opri o astfel de situaţie.

Birourile permanente reunite trebuie să ia act de deciziile CC şi să stingă conflictele juridice constatate”, a spus Geoană. În susţinerea poziţiei vicepremierului Marko Bela a sărit de la Palatul Victoria premierul Emil Boc, care l-a ameninţat pe Mircea Geoană că dacă mai boicotează procedura, puterea va declanşa procedura de demitere a sa de la conducerea Senatului. “Sper să nu se ajungă acolo, lucrurile acum sunt clare, iar moţiunea trebuie să fie dezbătută”, a adăugat Boc.