Căutare

După ce la prima sesizare judecătorii CCR au dat dreptate Parlamentului, ieri, magistraĹŁii au împăcat şi Guvernul  / Foto: Karina Knapek / Jurnalul NaĹŁional

După ce Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române a remis Senatului studiul privind efectele aplicării Legii educaĹŁiei în varianta asumată de Guvern în care se spunea clar că aplicarea acestei legi ar duce la amplificarea tensiunilor interetnice, la segregare pe criteriu etnic şi enclavizare în judeĹŁele Harghita şi Covasna, ieri Academia Română a revenit cu precizări.

Astfel, conducerea forului academic recomandă, având în vedere controversele create de prevederile din Legea educaĹŁiei referitoare la învăţământul pentru minorităţi, ca acest capitol să fie scos din legea asumată de Guvern, şi să facă obiectul unei legi speciale. “Având în vedere caracterul controversat al unor prevederi din proiectul Legii educaĹŁiei naĹŁionale şi importanĹŁa subiectului, conducerea Academiei Române propune ca învăţământul în limbile minorităţilor naĹŁionale să constituite obiectul unei legi speciale, elaborată pe baza unei consultări mai largi şi a unui consens, cu prevederi unanim acceptate. În consecinţă, pentru a nu întârzia dezbaterea legii în ansamblu, sugerăm retragerea capitolului privind învăţământul în limbile minorităţilor din actualul  proiect al Legii educaĹŁiei naĹŁionale”, se arată într-un comunicat remis de Academia Română.

Propunerea Academiei a venit exact în ziua în care Curtea ConstituĹŁională, cu acelaşi scor din ultima vreme de 5 la 4, a dat dreptate de data aceasta şi Guvernului pe Legea educaĹŁiei, care reclamase conflictul juridic dintre Parlament şi Executiv, pe motiv că Legislativul blocase procedura de dezbatere a moĹŁiunii de cenzură şi astfel, de încheiere a procedurii de asumare. Cum Curtea ConstituĹŁioanală nu a spus decât că moĹŁiunea de cenzură trebuie obligatoriu dezbătută, fără ca vreun cuvânt din decizie să spună dacă procedura de asumare sau Legea educaĹŁiei sunt sau nu constituĹŁionale, iar decizia de acum câteva săptămâni a CurĹŁii spunea că procedura de asumare este neconstituĹŁioanlă, cele două tabere beligerante, puterea şi opoziĹŁia, au rămas pe poziĹŁii divergente în privinĹŁa interpretării deciziei CurĹŁii ConstituĹŁionale.

Astfel, vicepremierul şi preşedintele UDMR, Marko Bela, spune că asumarea continuă şi Legea educaĹŁiei astfel adoptată va fi valabilă, pe când preşedintele Senatului, Mircea Geoană, spune că cele două decizii ale CCR au o singură interpretare: moĹŁiunea se va dezbate, dar asumarea pe Legea educaĹŁiei rămâne neconstituĹŁională, iar “moartea” asumării va fi consfinĹŁită de Birourile reunite ale Parlamentului. “Orice formulă de a merge mai departe pe angajarea răspunderii face ca acel proiect de lege să devină neconstituĹŁional şi voi folosi toate mijloacele legale şi constituĹŁionale pentru a opri o astfel de situaĹŁie.

Birourile permanente reunite trebuie să ia act de deciziile CC şi să stingă conflictele juridice constatate”, a spus Geoană. În susĹŁinerea poziĹŁiei vicepremierului Marko Bela a sărit de la Palatul Victoria premierul Emil Boc, care l-a ameninĹŁat pe Mircea Geoană că dacă mai boicotează procedura, puterea va declanşa procedura de demitere a sa de la conducerea Senatului. “Sper să nu se ajungă acolo, lucrurile acum sunt clare, iar moĹŁiunea trebuie să fie dezbătută”, a adăugat Boc.