Căutare

Curtea ConstituĹŁională (CC) a decis, marĹŁi, cu majoritate de voturi, că este constituĹŁională Legea educaĹŁiei naĹŁionale adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului, urmând să fie trimisă preşedintelui, pentru promulgare.

Legea educaţiei este constituţională (Imagine: Mediafax Foto)

Curtea ConstituĹŁională a respins ca inadmisibilă atât sesizarea preşedintele Senatului, Mircea Geoană, cât şi pe cea formulată de 108 deputaĹŁi PSD, PC şi PNL, apreciind astfel că Legea educaĹŁiei este în acord cu prevederile legii fundamentale.

Decizia a fost luată cu şapte voturi "pentru" şi două "împotrivă".

Este pentru a treia oară când Legea educaĹŁiei a intrat în atenĹŁia CurĹŁii ConstituĹŁionale.

Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament asupra Legii educaĹŁiei în data de 28 octombrie 2010. Încă de la depunerea actului normativ la Parlament, în 19 octombrie, preşedintele Senatului a solicitat CurĹŁii să constate existenĹŁa unui conflict juridic de natură constituĹŁională Parlament-Guvern, având în vedere că deja exista un proiect similar în dezbaterea Legislativului. Totodată, asumarea răspunderii a fost urmată, în 29 octombrie, de depunerea moĹŁiunii de cenzură PSD-PNL intitulată "Legea educaĹŁiei naĹŁionale, o lege antieducaĹŁie şi antiromânească".

În 3 noiembrie 2010, Plenul CurĹŁii ConstituĹŁionale s-a pronunĹŁat asupra cererii de soluĹŁionare a conflictului juridic de natură constituĹŁională dintre Parlamentul României, organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării, pe de o parte, şi Guvern, ca autoritate publică a puterii executive, pe de altă parte, conflict declanşat prin oprirea din procedura legislativă de la Senat a proiectului Legii educaĹŁiei naĹŁionale şi angajarea răspunderii de către Guvern asupra acestui proiect de lege - solicitare formulată de preşedintele Senatului.

În urma deliberărilor, Plenul CurĹŁii ConstituĹŁionale, cu majoritate de voturi, a constatat că angajarea răspunderii de către Guvern, în faĹŁa Camerei DeputaĹŁilor şi a Senatului, asupra proiectului Legii educaĹŁiei naĹŁionale este neconstituĹŁională şi a declanşat un conflict juridic de natură constituĹŁională între Guvern şi Parlament, întrucât proiectul de lege se afla în proces de legiferare la Senat, în calitate de Cameră decizională.

Judecătorii propuşi de actuala putere au apreciat că nu există un conflict Guvern-Parlament în acest caz.

Decisiv a fost însă votul judecătorului Petre Lăzăroiu - numit de şeful statului -, el apreciind că în dispozitivul deciziei din 3 noiembrie nu trebuia să figureze sintagma "angajarea răspunderii este neconstituĹŁională şi a declanşat un conflict", ci doar constatarea declanşării şi existenĹŁei conflictului prin angajarea răspunderii Guvernului.

La acel moment, cotidianul Gândul relata că reprezentanĹŁii puterii au încercat să-şi explice "trădarea", mai mulĹŁi lideri politici interpretând votul lui Lăzăroiu drept o "afacere personală" a acestuia, în condiĹŁiile în care unul dintre punctele principale ale Legii educaĹŁiei este reformarea învăţământului universitar. Potrivit surselor citate de Gândul, prevederea din actul normativ care nu a fost pe placul judecătorului Petre Lăzăroiu era cea care stabilea că "la împlinirea termenului de patru ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, contractele de muncă ale persoanelor care ocupă funcĹŁia de lector universitar/şef de lucrări sau o funcĹŁie didactică universitară superioară şi nu au obĹŁinut diploma de doctor încetează de drept." Sub incidenĹŁa acesteia intra, potrivit Gândul, şi Lăzăroiu, care nu şi-a susĹŁinut lucrarea de doctorat, după cum reiese chiar de pe site-ul oficial al CC. El se declară "doctorand la Facultatea de Drept a Universităţii "Lucian Blaga" - Sibiu, în stadiul de susĹŁinere - elaborare şi susĹŁinere teză".

În 15 noiembrie, şi Guvernul a transmis CC solicitarea de constatare a existenĹŁei unui conflict juridic de natură constituĹŁională între Guvern şi Parlament pe tema Legii educaĹŁiei, ca urmare a tergivărsărilor privind dezbaterea moĹŁiunii de cenzură a opoziĹŁiei. Dezbaterea moĹŁiunii ar fi însemnat continuarea şi finalizarea procedurii de asumare a răspunderii Guvernului pentru Legea educaĹŁiei.

În 24 noiembrie, Plenul CurĹŁii ConstituĹŁionale s-a pronunĹŁat asupra cererii formulate de primul-ministru Emil Boc privind soluĹŁionarea conflictului juridic de natură constituĹŁională dintre Guvern, pe de o parte, şi Parlament, pe de altă parte, conflict generat de refuzul Legislativului de a dezbate moĹŁiunea de cenzură depusă de opoziĹŁia parlamentară la Legea educaĹŁiei, pentru care Executivul şi-a asumat răspunderea în Parlament. În urma deliberărilor, Plenul CurĹŁii, cu majoritate de voturi, a constatat că există un conflict juridic de natură constituĹŁională între Guvern şi Parlament, generat de refuzul Legislativului de a dezbate moĹŁiunea de cenzură depusă de opoziĹŁia parlamentară, dezbatere care, odată declanşată, ĹŁinând seama de prevederile ConstituĹŁiei, nu poate fi oprită.

În 29 noiembrie, PNL şi-a retras semnăturile de pe moĹŁiunea de cenzură, care nu a mai putut fi dezbătută. În aceeaşi zi, Birourile Permanente reunite au decis, la diferenţă de un vot, să retrimită Guvernului legea asumată, pe motiv că procedura asumării a fost declarată neconstituĹŁională.

În 14 decembrie, Legea educaĹŁiei este considerată adoptată, anunĹŁul fiind făcut în plenul Camerelor reunite, într-o şedinţă condusă de Roberta Anastase şi de Alexandru Pereş, ambii reprezentanĹŁi ai PDL. Legea a fost imediat contestată la Curtea ConstituĹŁională de preşedintele Senatului, Mircea Geoană, şi, separat, de 108 deputaĹŁi PSD, PC şi PNL, aceste sesizări urmând să fie discutate marĹŁi, 4 ianuarie, după două amânări.

În sesizarea sa, preşedintele Senatului a susĹŁinut că procedura de adoptare a Legii educaĹŁiei a fost neconstituĹŁională.

Sesizarea parlamentarilor se referă atât la modul în care a fost adoptată legea, cât şi la neconstituĹŁionalitatea unor articole ce reglementează învăţământul pentru minorităţi, despre care afirmă că ar încălca prevederea din legea fundamentală privind egalitatea în drepturi, precum şi la articole privind învăţământul universitar, despre care susĹŁin că ar încălca autonomia universitară, garantată prin ConstituĹŁie. Alte obiecĹŁii se referă la incompatibilităţile impuse rectorilor şi la modul de reglementare a patrimoniului unităţilor de învăţământ particular şi confesional, despre care semnatarii afirmă că ar institui o naĹŁionalizare.