Căutare Numele cotidianului: Foaia Transilvana Romii de pe Coastei se pregătesc de protest. VEZI DE CE ( UPDATE) Din Mărăşti pînă în faţa primăriei vor mărşălui romii nemulţumiţi că au fost mutaţi de pe strada Coastei pe Cantonului. Acesta e felul lor de a-şi exprima nemulţumirile faţă de promisiunile primăriei, despre care spun că nu s-au materializat la faţa locului. Potrivit unor reprezentanţi ai comunităţii rome, acum stau într-o singură casă modulară patru familii, fiecare în cîte o cameră, şi nu în două aşa cum se arată în contractul emis de municipalitate. În plus, unii dintre ei spun că nu au apă caldă şi nici căldură şi că nu-şi pot trimite copiii la şcoală pentru că este foarte departe. Pentru a protesta, unul dintre cei prezenţi a ameninţat că va declanşa o grevă şi că nu îşi va mai lăsa copiii la şcoală. În plus, reprezentanţii unei asociaţii care se ocupă de drepturile romilor au comparat cazul mutării familiilor care stăteau în barăci improvizate pe strada Coastei în locuinţelemodulare de pe Cantonului cu un incident similar de la Piatra Neamţ unde, la fel, s-a încercat scoaterea romilor din oraş. UPDATE: Romii de la Pata Rât sînt decişi să îşi ceară drepturile şi să protesteze faţă de "mutarea abuzivă". Potrivit acestora, protestul va fi declanşat de îndată ce vor primi aprobare din partea primăriei pentru organizarea unui miting. „Nu ştiu zău dacă o să primim aprobare. Am fost patru familii de români pe Coastei care stăteam în chirie şi aveam contract. Acum ne-au mutat în casele acestea modulare, însă nu avem două camere, deşi în contract aşa apare. Noi stăm patru persoane într-o încăpere de 18 metri pătraţi. Am doi copii: o fată care învaţă la liceul sportiv din Mănăştur, în clasa a IX-a şi un băiat în clasa a VIII-a, care e la liceul Angel Saligny. De cînd ne-am mutat plîng mereu copiii. Nu le place, iar noi stăm tot timpul cu uşile închise”, a explicat pentru FTR.ro, Veronica Rusu. Romii nu mai au apă apă caldă, nici încălzire Aceasta susţine că pe Coastei, condiţiile erau mult mai bune, avînd în vedere că avea atît bucătărie, cît şi baie. De spălat se spală acum în lighean, fiindcă apă caldă nu are, iar baia o împarte cu alte patru familii. Cît despre încălzire, nici nu se pune problema, aşa că familia Rusu şi-a improvizat o sobă cu lemne. „Plătim chirie aici 24,13 lei pe lună, iar contractul a fost semnat pe doi ani”, mărturiseşte femeia. Cinci maşini de scînduri şi 20 de grinzi În timp ce unii au primit case modulare şi s-au mutat cum s-au mutat la Pata Rât, alte zeci de familii au rămas pe dinafară, fiindcă primăria nu le-a putut asigura şi lor o locuinţă. Aici este marea problemă, susţin romii şi o parte din reprezentanţii organizaţiilor prezente în această seară la dezbatere. Este vorba de circa 36 de familii, dintre care o parte s-au înghesuit cu rudele sau prietenii care au primit o casă. „29 de familii am primit 20 de metri pătraţi de teren să ne construim alte case la Pata Rât. Primăria ne-a adus cinci maşini de scânduri şi 20 de grinzi şi ne pune să facem ilegalităţi. Am întrebat dacă ni se vor întocmi acte pe terenul respectiv, însă autorităţile locale au spus că putem să ne construim ilegal pe pămîntul acela alte barăci. Ne-a marginalizat primarul Sorin Apostu, ne-a pus lîngă gunoi şi lîngă groapa de la Terapia”, a afirmat Creta. Oficialii primăriei au evitat să dea ochii cu organizatorii dezbaterii şi cu romii de pe Coastei, care au fost prezenţi în această seară în amfiteatrul Facultăţii de Asistenţă Socială de la UBB. În schimb, au trimis o scrisoare organizatorilor, prin care explică de fapt că oamenii au în sfărşit ocazia să ducă o viaţă normală. Municipalitatea şi-a argumentat mutarea prin faptul că romii au stat atîţia ani ilegal în barăcile improvizate pe strada Coastei, în condiţii insalubre. |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |