Căutare

Articolul: 

Diaconescu: "Noi, cei ieşiţi din comunism, nu vom renunţa la dreptul la liberă circulaţie"

23 Feb 2009 Laura Cernahoschi

Conferinţa de presă comună a miniştrilor de externe român şi italian desfăşurată la Roma s-a transformat ĂŽntr-un duel al declaraţiilor. "Şi eu pot ĂŽntreba autorităţile italiene ce fac pentru siguranţa românilor care cad victimă violenţelor ĂŽn Italia" a spus ministrul român, ĂŽn timp ce Frattini a subliniat rolul pe care l-a jucat ĂŽn integrarea europeană a României.
Conferinţa de luni seara a ĂŽnceput cu declaraţiile ministrului italian de externe, Franco Frattini, care a ţinut să sublinieze că ĂŽn Italia există peste un milion de români care trăiesc şi muncesc, iar ĂŽn România există 20.000 de firme italiene care dau de lucru la mii de persoane. Frattini a mai spus că Italia a fost ĂŽntotdeauna unul dintre susţinătorii intrării României ĂŽn UE, iar el ĂŽnsuşi, ca ministru de externe şi ulterior ca vicepreşedinte al Comisiei Europene a susţinut integrarea României ĂŽn Uniune. "Pe lângă cei un milion de români care contribuie la creşterea PIB-ului italian există şi câteva mii de cetăţeni români care ĂŽncalcă legea" a mai arătat ministrul italian. Numărul de români condamnaţi definitiv ĂŽn Italia nu este mare, dar aceştia ar trebui să ĂŽşi ispăşească pedeapsa ĂŽn România, a mai spus Frattini, care a mai cerut trimiterea unui contingent mai mare de poliţişti români ĂŽn Peninsulă, care să sprijine autorităţile de aici. "Nu facem generalizări, nu ne referim la un popor sau la o ţară, dar cel condamnat trebuie să se ĂŽntoarcă la el ĂŽn ţară" a adăugat italianul. "Nimic nu poate afecta relaţiile noastre, nici măcar criminalii" a conchis Frattini.

Ministrul Cristian Diaconescu a vorbit şi el despre relaţiile de parteneriat dintre cele două ţări, ţinând să sublinieze că, dacă ĂŽn România funcţionează 27.000 de firme italieneşti, şi ĂŽn Italia activează 26.000 de firme româneşti, schimburile comerciale atingând 12 miliarde de euro. "Orice problemă poate fi rezolvată ĂŽntr-un spirit de respect reciproc" a subliniat Diaconescu, susţinând că prioritatea o reprezintă siguranţa şi respectarea statului de drept. "Avem şi problema unei percepţii ce şi-a făcut loc ĂŽn societatea italiană. Ne preocupă şi pe noi siguranţa cetăţenilor români. Generalizările sunt periculoase, dar nu s-a ajuns ĂŽncă acolo" a spus ministrul Diaconescu, pe un ton ferm. "Şi noi, ĂŽn România, avem nevoie de un semnal clar din partea autorităţilor italiene privind spiritul de cooperare. Stigmatizarea unei comunităţi nu face parte dintr-un astfel de semnal" a adăugat ministrul român.

Frattini a mai spus că e nevoie de acţiuni urgente pentru a răspunde nevoii cetăţenilor italieni de siguranţă, cetăţeni care "sunt speriaţi şi pe bună dreptate. Infractorii trebuie pedepsiţi, dar poporul român e un popor prieten, care are dreptul să muncească la noi ĂŽn ţară. Dacă ĂŽntrebăm 100 de cetăţeni italieni de ce se tem cel mai tare, ei vor spune că de criminalitate, nu de criminalitatea românească. Trebuie să fim foarte severi cu infractorii".

Răspunzând unei ĂŽntrebări adresate de un jurnalist italian privind valul mare de români care emigrează ĂŽn Italia şi cooperarea ĂŽn privinţa persoanelor cu cazier, Diaconescu a răspuns, vizibil iritat: "Sper că nu sunteţi ĂŽntr-o gravă eroare. Cetăţenii europeni au drepturi egale de a fi protejaţi. Şi eu pot să ĂŽntreb care e raspunsul autorităţilor italiene faţă de românii care cad victime violenţei ĂŽn Italia. Infracţionalitatea nu are naţionalitate". Ministrul român a adăugat: "Nu vom lua nici o măsură pentru a limita dreptul la libera circulaţie. Noi, ieşiţi din comunism l-am câştigat cu greu". "Instituţiile statelor, fie ele român, italian sau german, au obligaţia să coopereze, dar fără a se contrapune unul altuia, protejând şi cetăţenii români, şi pe cei italieni" a mai spus Diaconescu.

Întrebat despre cum vede posibilitatea ca infractorii români condamnaţi să fie opriţi de la a intra ĂŽn Italia, Frattini şi-a nuanţat declaraţiile anterioare, spunând că aşteaptă doar ca autorităţile române să ĂŽnştiinţeze poliţia italiană atunci când un infractor părăseşte România către Italia, pentru ca poliţia italiană să poată urmări aceste persoane cu cazier şi să vadă unde lucrează şi unde se cazează. Frattini a subliniat că Italia este parte a spaţiului Schengen, ĂŽn timp ce România nu este ĂŽncă, deci există un control la frontieră. Cu toate acestea, nici varianta propusă ĂŽn conferinţa de presă de Frattini nu e fezabilă, conform legislaţiei europene. Frattini a mai insistat ca cetăţenii români condamnaţi ĂŽn Italia să ĂŽşi ispăşească pedeapsa ĂŽn România, iar Diaconescu a spus că trebuie analizată situaţia de la caz la caz.