Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Cotidianul
Anul şi data apariţiei: 19-12-2007
Tematica: problema emigranţilor români din Italia
Categoria articolului: reportaje
Autorul articolului: Irina Moldovan
Titlul articolului: Italia renunta la decretul expulzarilor
Numărul fotografiilor: 1
Acces online: https://www.cotidianul.ro/italia_renunta_la_decretul_expulzarilor-37249.html


Italia renunta la decretul expulzarilor

   Guvernul de la Roma a anuntat ca va inlocui controversatul document cu un nou act normativ ce urmeaza sa fie elaborat si supus aprobarii.

https://www.cotidianul.ro/fileadmin/2007/Decembrie/20-12-07/21_1.jpg

Infractorii strani din Italia nu vor mai fi

trimisi acasa. Deocamdata

Guvernul italian a decis sa renunte la controversatul decret-lege care permite expulzarea din Peninsula a cetatenilor comunitari considerati periculosi. Anuntul a fost facut miercuri de Vannino Chiti, mi-nistrul pentru Relatia cu Parlamentul. Executivul de la Roma a luat aceasta decizie dupa ce presedintele Giorgio Napolitano a semnalat o serie de "erori" in forma finala a decretului.

(Aceasta a fost adoptata de senat pe 6 decembrie).

Cele mai multe critici se indreapta spre pedepsele foarte severe stipulate pentru persoanele care instiga la discriminare sexuala, rasiala, etnica, religioasa etc. Atit seful statului, cit si opozitia din Parlament au contestat acest paragraf pe motiv ca face referiri gresite la tendintele homofobe. De altfel, articolul nu aparea in forma initiala a actului normativ. El a fost introdus de senat la presiunile stingii radicale.

Controversatul document va fi inlocuit de un alt decret-lege, mult mai bine elaborat. Acesta va cuprinde prevederi care sa interzica imigrantilor expulzati sa mai revina in Italia. El nu va contine insa si prevederi privind normele antidiscriminare, deoarece acestea "nu sint o chestiune de securitate interna". (Decretul expulzarilor facea parte dintr-un pachet de legi privind securitatea). Vannino Chiti a declarat ca Ministerul de Interne din Roma lucreaza deja la noul act normativ. Acesta va fi dezbatut si supus aprobarii in sedinta de guvern de pe 28 decembrie. Decretul expulzarilor a fost elaborat de autoritatile italiene la sfirsitul lunii octombrie, la scurt timp dupa uciderea Giovannei Reggiani. Femeia a fost violata si omorita la Roma, intr-un mod foarte brutal, iar principalul suspect in acest caz e un rom de origine romana, pe nume Nicolae Romulus Mailat. Crima a oripilat intreaga Peninsula si a stirnit un val de ura fata de imigranti, in special fata de cei din tara noastra. Mai ales ca victima, Giovanna Reggiani, era sotia unui inalt ofiter de marina si o femeie foarte apreciata in cercul sau de cunoscuti.

Imediat dupa comiterea crimei, politia a inceput sa expulzeze un numar mare de romani care locuiau in Italia. Multi dintre cei trimisi acasa declarau la intoarcere ca nu au facut nimic ilegal. Ei spuneau ca sint doar victimele colaterale ale unei "vinatori de vrajitoare��. De asemenea, numarul atacurilor violente asupra comunitatilor romanesti din Peninsula a crescut alarmant. Multi dintre imigrantii romani stabiliti in zona spuneau ca traiesc intr-o adevarata teroare. Mai multe organizatii internationale, printre care si Uniunea Europeana, au criticat aspru decretul expulzarilor, pe motiv ca duce la acte de culpabilizare colectiva. Comisia Europeana atentiona atunci ca expulzarea strainilor care sint cetateni UE nu poate fi decit "individuala" si trebuie "sa poata face obiectul unui recurs". Intregul scandal a tinut prima pagina a ziarelor zile in sir. Autoritatile de la Bucuresti si cele de la Roma s-au intilnit de mai multe ori in incercarea de a aplana conflictul. In cele din urma, spiritele s-au calmat, iar lucrurile au reintrat in normal.

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.