Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Gândul
Anul şi data apariţiei: 24-02-2009
Tematica: problema emigranţilor români din Italia
Categoria articolului: reportaje
Autorul articolului: E.F.
Titlul articolului: Frattini vrea ca România să dea garanţii că va trimite în Italia doar români oneşti -
Numărul fotografiilor: 1
Acces online: https://www.gandul.info/actualitatea/frattini-vrea-ca-romania-sa-dea-garantii-ca-va-trimite-in-italia-doar-romani-onesti-video-update.html?3927;3987537


Numele cotidianului

Articolul:

Frattini vrea ca România să dea garanţii că va trimite în Italia doar români oneşti -

24 FEBRUARIE 2009

Diaconescu: „Nu discutăm despre garanţii”

Şeful diplomaţiei italiene, nemulţumit că Franţei, care a expulzat de zeci de ori mai mulţi români, nu îi spune nimeni nimic

Frattini vrea conferinţă de presă comună

Cu câteva ore înainte de sosirea ministrului român de Externe, Cristian Diaconescu, în Italia, tensiunile diplomatice s-au acutizat din nou. Cei doi miniştri de Externe au lansat declaraţii acide, iar presa italiană abunda în subiecte despre români şi despre ce spun autorităţile de la Roma despre români. Astfel, misiunea cu care plecase Diaconescu spre Roma, adică „protejarea drepturilor şi a demnităţii celor peste un milion de români ce trăiesc în Italia, cât şi sprijinirea autorităţilor italiene pentru combaterea infracţiunilor cu autori români” părea o misiune imposibilă.

Garanţii pentru românii care ajung în Peninsulă

 

Italia va continua să primească „cetăţeni români care muncesc respectând legea”, însă va lua măsuri tot mai dure împotriva celor care comit infracţiuni. Mai mult, oficialii italieni doresc ca Bucureştii să ofere „garanţii” că nu vor mai veni şi alţi criminali, a precizat ieri ministrul italian de Externe, potrivit Agerpres. Declaraţia lui Franco Frattini a fost făcută la Bruxelles, în timpul reuniunii CAGRE, la care a fost prezent şi omologul său român (şi la câteva ore distanţă de întâlnirea cu şeful diplomaţiei româneşti, la Roma).

El nu a precizat ce ar putea însemna aceste „garanţii” din partea statului român, în condiţiile în care libera circulaţie nu poate fi împiedicată. Frattini a lăsat de înţeles şi că acuzaţiile de xenofobie la adresa cabinetului Berlusconi sunt o exagerare, de vreme ce „Franţa a expulzat numai în 2008 peste 7.000 de cetăţeni români, iar Italia a expulzat circa 40” (Franţa convinge însă imigranţii şi în special romii să se repatrieze oferindu-le ajutoare băneşti). În aceste condiţii, „românii sunt cei care trebuie să ne dea nouă asigurări că nu vor mai fi criminali români pe străzile noastre”, a declarat Frattini.

Îi face o favoare lui Diaconescu şi îl ia în avion

„Am fost invitat de domnul Frattini ca, după reuniunea CAGRE de luni, de la Bruxelles, să ne urcăm împreună în avionul domniei sale, să mergem la Roma şi să avem o discuţie despre toate aceste aspecte apărute (acuzaţii ale unor oficiali italieni că România nu îşi repatriază infractorii), inclusiv să ieşim în faţa presei, şi am acceptat”, declarase, înainte de plecare, ministrul Cristian Diaconescu.

Diaconescu: criterii ce nu-şi găsesc suport în valorile UE

Înainte însă de a ajunge în avion, ministrul român i-a replicat lui Frattini, tot prin intermediul presei, că cetăţenii români au drepturi şi libertăţi egale cu cele ale cetăţenilor italieni şi ale oricăror cetăţeni ai UE, iar principiul european al liberei circulaţii reprezintă pilonul funcţionării UE.

„Prezumţia de nevinovăţie face parte din principiile fundamentale ale funcţionării statului de drept. Nu discutăm nici despre garanţii, nici despre anticiparea vinovăţiei din punct de vedere penal sau moral a unei persoane sau alta. Avem clar dorinţa de a respecta normele şi valorile europene în tot spaţiul de apartenenţă la UE şi nu sprijin o retorică ce face disocieri pe criterii care nu-şi găsesc suportul în valorile UE”, a declarat Cristian Diaconescu, citat de Agerpres. (E. F.)

InfoPlus: „Daţi-mi un bănuţ, eu nu sunt un nenorocit de român”

Românofobia a coborât până la cea mai de jos pătură a societăţii: cerşetorii. Potrivit NapoliNapoli.com, cerşetorii de alte naţionalităţi încearcă să se distanţeze de români pentru a primi în continuare bani de la localnici. „Daţi-mi un bănuţ, nu sunt un nenorocit de român”, striga, pe străzile din Napoli, un cerşetor „nebronzat”. „Vă mulţumesc, domnule. Eu nu sunt român, sunt din Bosnia Herţegovina, un pământ distrus de război”.


UPDATE: "Garanţiile" cerute de Frattini presupun informarea autorităţile dacă ajung în Italia români care au comis delicte

Franco Frattini, ministrul italian de Externe, a declarat, luni, că garanţiile pe care le cere României pentru evitarea pătrunderii infractorilor în Italia presupun o comunicare din partea autorităţilor române în situaţiile în care în Italia ajung persoane care au comis delicte, ceea ce va permite supravegherea lor.

Citeşte mai multe despre declaraţiile lui Frattini pe mediafax.ro

UPDATE 2: Diaconescu: România nu va lua nicio măsură de limitare a dreptului de liberă circulaţie

Ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, a declarat, ieri seară, la Roma, într-o conferinţă de presă comună cu omologul italian, Franco Frattini, că România nu va lua nicio măsură de limitare a dreptului de liberă circulaţie a cetăţenilor săi.

Citeşte mai multe despre afirmaţiile lui Cristian Diaconescu pe mediafax.ro


UPDATE 3: Frattini: Cei 900 de români condamnaţi în Italia să îşi execute pedeapsa în România

Franco Frattini, şeful diplomaţiei Italiene, a solicitat, în conferinţa de presă comună cu omologul român, ca cei 900 de români condamnaţi definitiv în Italia să îşi execute pedeapsa în închisori din România.

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.