Numele cotidianului
Articolul:
Presa italiană, în sprijinul
copiilor români
Scris în 03/03/2008 de Carmen Plesa
SCANDALUL SE îNGROAŞĂ ●
Jurnaliştii din "Cizmă”: risc de conflict diplomatic!
Cei trei copii români luaţi de lângă mama lor de către
serviciile sociale din Rimini – Italia, au ajuns şi în atenţia presei
din Peninsulă care remarcă numeroasele contradicţii din
deciziile Tribunalului pentru minori, dar şi din rapoartele celor de la
serviciile sociale.
Cazul copiilor români luaţi de lângă mamă de Tribunalul de
minori din Italia, la propunerea Serviciilor Sociale din Rimini, a ajuns
şi în atenţia presei italiene, care a remarcat neclarităţi
şi contradicţii în deciziile luate de autorităţile din
Peninsulă. Sâmbătă, familia de români a organizat, împreună
cu avocatul Salvatore di Grazzia, o conferinţă de presă în care
au prezentat cazul lor jurnaliştilor din Rimini, localitate în care
trăiesc de cinci ani. Drama prin care trec copiii români a fost principala
ştire de la jurnalele de seară a două dintre televiziunile
locale.
"<<Îmi vreau copiii înapoi!”>> Mamă româncă
împotriva serviciilor sociale”, a titrat, sâmbătă, News Rimini.
"O problemă pe cale să devină un caz internaţional,
între Italia şi România. De patru luni, trei copii români, rezidenţi
la Rimini, au fost sustraşi mamei şi încredinţaţi unei
structuri a AUSL. Pentru serviciile sociale ar fi vorba de de o
intervenţie justificată, pentru mamă, e un sechestru de
persoane”, scriu jurnaliştii de la News Rimini.
RAPOARTE CONTRADICTORII. "Trei copiii
îndepărtaţi de mamă. Se riscă un conflict diplomatic cu
România” scriu şi jurnaliştii de la La Voce, în începutul unui
articol cu titlul: "Statul vostru mi-a furat copiii”. De asemenea, La Voce
scoate în evidenţă contradicţiile din deciziile prin care
Tribunalul de minori a luat copiii Claudiei Amut: "Tribunalul: e prea
afectuoasă, ba nu: e hiperprotectivă”.
"O femeie de 36 de ani şi-a văzut copiii de 7, 10 şi 12 ani
îndepărtaţi, în octombrie anul trecut. Motivul? E greu să tragi
o concluzie din cele două rapoarte depuse de asistenţii sociali la
Tribunalul de minori din Bologna. Pentru că se contrazic unul pe altul.
<>, se suţine în primul raport, în timp ce al doilea susţine
că mama e prea protectivă”, scriu jurnaliştii de la La Voce.
"Fii mei, răpiţi de serviciile sociale – denunţul unei mame
care vrea să ducă acest caz până la Strabourg” a titrat Il Resto
del Carlino
RIDICAŢI CU POLIŢIA. "O ,,armată" de
oameni, între care forţe de ordine şi asistenţi sociali i-au
luat copiii de la şcoală, în octombrie. Îi poate vedea, mai nou, doar
câte o oră pe săptămână, într-un ambient protejat” – scrie
Il Resto del Carlino. "O decizie de acest fel, cum este îndepărtarea
copiilor de mamă se ia doar în cazuri extreme. S-au constatat
dificultăţi în a exercita funcţia de părinte, din partea
mamei, iar după raportul făcut către Tribunalul pentru minori
acesta a decis îndepărtarea copiilor” – citează Il Resto del Carlino
din comunicatul oficial pe care l-a primit de la AUSL, în legătura cu
acest caz.
Tot de la AUSl, a venit precizarea că s-a trecut la efectuarea unor
controale în această familie, după ce le-a fost semnalat un
maltratament. "AUSL a mai subliniat că serviciile au rămas în
contact permanent cu mama, pentru a pune în funcţiune un parcurs educativ
finalizat cu reunirea copiilor cu mama, <>”, scrie jurnalista Monica
Raschi, de la Il Resto del Carlino.
SPERANŢE LA 13 MARTIE. "O
mamă disperată”, "Mi-au răpit fiii”, "Claudia,
mamă româncă de 37 de ani, atacă serviciile sociale” –
titrează Corriere Romagna.”Au 7, 10 şi 12 ani, iar aniversările
şi le-au petrecut într-o casă familială” scriu jurnaliştii
italieni despre cei trei copii români. "Care-i vina mamei lor? <<Încă
nu s-a înţeles>>, spune avocatul Salvatore di Grazia, care o
reprezintă, deoarece psihologa, una dintre consultantele ,,istorice"
ale departamentului condus de doamna Daniela Bascucci, după un prim examen
a văzut-o ca mamă ,,insuficient de afectuasă" iar după
al doilea examen a caracterizat-o diametral opus. Cum a făcut şi
psihiatrul, ,,autor al consultului psihiatric neautorizat cerut de AUSL” a
evidenţiat Di Grazia. Doctorul Brighi a carcaterizat-o pe Claudia ca
şi “colaborantă şi disponibilă la dialog, lucidă
şi coerentă în timpul consultului”, explicând că “tendinţa
către anxietate şi depresie este în clară legătură cu
recentul eveniment traumatic prin care a fost separată de copii” – scrie
Corriere Romagna. Jurnaliştii italieni amintesc, de asemenea, că
mamei i s-ar putea face dreptate de Tribunalul din Rimini la 13 martie, atunci
când se va judeca apelul la acest caz.
ASOCIAţIA "MAME CURAJ”. "Nu trebuie să se
mai întâmple nimănui ce mi s-a întâmplat mie: să ajungi la
şcoală ca să-ţi iei copiii, să aştepţi
minute în şir degeaba, apoi să primeşti un telefon prin care
eşti anunţată că ţi i-au luat”. Gândiţi-vă
în ce stare eram: când mi-au zis că trebuie să merg la AUSL, le-a
spus că nu pot veni până nu iau copiii. Iar ei erau deja acolo”- le-a
spus Claudia Amut jurnaliştilor italieni. "Claudia a răspuns
,,prezent" la ideea lansată de avocatul Salvatore di Grazia da a
înfiinţa o asociaţie care să le ajute pe femeile aflate în
situaţii ca aceasta”, potrivit Il Resto del Carlino. "Sunt deja
câteva zeci de femei care şi-au dat adeziunea, iar cine vrea să dea o
mână de ajutor să se pună în contact cu noi la numărul de
fax: 0541 – 790893. Ne vom începe activitatea în provinciile Rimini,
Forli-Cesena, Ravena, Ferarra şi Bologna (...)” – a declarat avocatul
românilor pentru Il resto del Carlino. "Asociaţia înfiinţată
va fi, probabil, şi un instrument important pentru modificarea
legislaţiei actuale – au concluzionat jurnaliştii italieni.
Cititi si:
|
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.
În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.
Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize.
|