Căutare

Articolul:

Romul bun şi romul hoţ

2007 09 17| de Alex Nedea

Milano, Italia
După incendiul de la Livorno, unde patru copii romi au murit arşi într-o baracă improvizată, tot mai multe voci de la Bruxelles au criticat autorităţile italiene pentru felul în care tratează problema ţiganilor de pe teritoriul ţării lor. Zilele acestea, italienii apleacă urechea spre România pentru a încerca
să rezolve problema romilor care au ocupat Italia.

Marian Stan e un rom în Italia. Nu a apărut niciodată în ziarele din Cizmă, pentru că el e un ţigan care nu fură, nu dă în cap, nu cerşeşte, nu-şi vinde copii, nu-şi duce nevasta la produs, nu taie cu toporul cablurile electrice pentru a le da la kil’ şi nici nu fuge cu pietrele funerare în spate, noaptea, prin cimitir. Un anonim. Marian este unul dintre romii cu care României nu îi este ruşine în Europa.


MUNCĂ CINSTITĂ. Visul italian al bărbatului de 34 de ani din Blaj a început în urmă cu şapte ani. A pornit pe stradă în Milano, spânzurat de o pancartă pe care nu scria că are "doij’pe" copii flămânzi acasă, ci că vrea un loc de muncă. Aşa s-a întâmplat să întâlnească doi italieni care să-l ia de pe drum şi să-i dea de muncă în construcţii. "Nişte băieţi de nota 200. Dacă nu erau ei, cred că şi acum eram pe drumuri", zice Marian Stan, pe care îl întâlnim în singurul campus din Milano, special amenajat de primărie pentru romi. Are trei copii, doi dintre ei, care au împlinit vârsta şcolarizării, merg zilnic la şcoală. Fata cea mare, Larisa, e în clasa a şaptea şi îi place istoria, chiar dacă aici nu o învaţă pe cea a României, ci pe a unei ţări străine. "Vreau să mă fac cântăreaţă, dar nu ştiu dacă am voce. În primul an de şcoală colegii mă ocoleau, că eram din România. Când am ajuns în Italia am început să plâng: «Tati, de ce m-ai minţit că o să învăţ repede italiana?»", îşi aminteşte fetiţa cu vocea domoală, clipind timid din genele lungi. Marian recunoaşte că în ţară nu şi-ar fi permis să îşi ţină copiii la şcoală şi viitorul lor ar fi fost sumbru.


În tabăra unde stă Marian Stan mai locuiesc 800 de romi. Toţi au acte în regulă şi, după aproximările neoficiale, cam 80% îşi câştigă cinstit existenţa. "Nu pot să zic ce fac aici, da’ întrebaţi-mă altceva", ne zice senin un tânăr din tabără. Stă şi se uită la zece ţigani aşezaţi roată la barbut. Unul dintre ei înţepeneşte cu pumnul de bani cât o tufă. "Nu filmaţi, mânca-v-aş!", strigă hotărât, incapabil să poată ascunde repede euroii care nu i-ar încăpea în patru buzunare. În iarnă, câteva rulote din tabăra nomazilor au luat foc. Din acel moment autorităţile italiene au luat măsuri: toţi romii fără acte şi fără copii sub 14 ani au fost scoşi în stradă. Din 1.800 câţi se îngrămădeau înainte, a mai rămas acum o treime. În centrul de campare nu mai ai acum nici mamă, nici tată. "Nu ai voie să aduci pe nimeni în incintă. Numai săptămâna trecută au fost date afară patru rulote. Uite, pe femeia asta cu bebeluş au scos-o în stradă pentru că au prins-o că şi-a adus în rulotă soacra", povesteşte un soi de lider al romilor din campus şi arată o femeie romă cu un copil de câteva luni în braţe.


Pe una din treptele Catedralei din Livorno, o ţigancă care abia îşi ascunde suta şi jumătate de kilograme sub fusta largă, înflorată, stă întinsă ca în pat, cu o mână dusă după ceafă, să-i fie mai comod. A cerşit toată dimineaţa cu copilul mucos din cărucior, dar acum e în pauză. "Hauleu, domnişorule, da’ crezi că noi nu am vrea să muncim? Da’ nu avem acte." "Ce aţi făcut ca să obţineţi acte?" "Da’ ce să facem, mânca-ţ-aş gura ta?", se întreabă femeia, culcuşindu-se mai bine pe marmura scării. Tot în centrul oraşului Livorno, un tânăr rom, curat îmbrăcat, cu ochelarii de soare pe vârful nasului, îţi aruncă un rânjet ironic când îl întrebi cu ce se ocupă. Din ce spune el, ai zice că Italia e raiul hoţilor. "În România, dacă furi o găină, îţi dă doi ani de puşcărie. Aici nu îţi face nimic. Dacă furi mâncare, nu au ce să-ţi facă."


SADOVEANU ŞI-A LUAT SOGGIORNO. De două săptămâni, într-un parc din Milano unde italienii obişnuiesc să-şi plimbe iubitele, aproape 100 de romi şi-au mutat tabăra pe spaţiul verde. Au fost daţi afară dintr-un campus improvizat şi s-au văzut sub cerul liber.

"De ce v-au alungat?" "Hăăăă. Nu le-a plăcut oamenilor prezenţa noastră. A fost presiunea publicului care a împins problema spre prefectură. Noi stăteam acolo aproape legal", încearcă să dea o explicaţie unul dintre cei întinşi pe pături, pe iarbă. Noaptea dorm în sediile a două asociaţii umanitare care le-au dat un termen-limită de o săptămână să-şi caute alte locuri de cazare. Iar ziua stau cu zecile, împrăştiaţi printre băncile parcului din sud-estul oraşului Milano. "Cea mai frumoasă casă a noastră este aicia, sub pomi", zice unul muşcând dintr-o pulpă de pui friptă. Lângă el, un acordeon şi un mustăcios muzicant. E din Ţăndărei, şi din cei 30 de euro pe care îi strânge pe zi, trimite cea mai mare parte în ţară, prin "vistărn iunion", să-şi hrănească cele patru odrasle. În ţară nu cânta pe stradă. "Mi-era ruşine. Dar aicia oamenii nu mă cunosc şi nici eu nu îi cunosc." A învăţat repede şmecheriile pentru a-i cuceri pe trecători. "Le bag valsuri din astea d’ale lor, că dacă o dau pe muzică ţigănească nu te bagă în seamă."


Printre cei 40 de romi împrăştiaţi prin parc trece un italian cu doi câini. Spune că nu are nimic cu ţiganii care şi-au mutat tabăra pe timpul zilei: "Dacă e normal că au ajuns aici? Dar ce mai este normal în ziua de astăzi? Pentru un moment nu m-am simţit deranjat cu nimic". Nici Sadoveanu pare că nu l-a deranjat cu nimic. Ionel Sadoveanu, un băiat din Gorj, care tocmai şade într-o rână în parc, "uite-aici la curte", şi-a luat soggiorno şi susţine că munceşte corect în Milano. Pune ochii pe aparatul nostru de fotografiat. "Cât costă un aparat din ăsta?" "Cam 4.000 de euro." "Dacă îţi aduc unul din ăsta, cât dai pe el? Am vreo două pe acasă."

"Lecţie"

Italia mai are multă treabă până când cea mai mare parte a romilor veniţi la ei în ţară vor deveni la fel de cinstiţi ca Marian Stan, cel care îşi rupe spatele în constrcţii. La 11 august anul acesta, patru copii de etnie romă au ars într-o baracă din cartoane din Livorno. Din acel moment tot mai multe voci de politicieni din UE au spus că romii din România sunt o problemă a întregii Europe. Italienii primesc zilele aceste lecţii despre integrarea romilor de la experţi din România. O delegaţie compusă din 13 oameni, printre care se numără un bulibaşa, un expert pe problemele romilor, un reprezentant al unui ONG care apără interesele minorităţii, se află în Italia pentru a le vorbi autorităţilor de aici despre ce facem noi pentru rezolvarea "problemei europene". "Prin venirea noastră dăm un semnal foarte clar autorităţilor din Italia că noi suntem disponibili să colaborăm pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a romilor din Italia. În România e o strategie de îmbunătăţire a situaţiei romilor şi cred că stăm mult mai bine decât ei din punct de vedere instituţional. România ar putea să devină în Europa un promotor al politicilor publice europene pentru romi", ne-a declarat secretarul de stat Gruia Bumbu, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi.