Căutare

Articolul:

ÎNTĂLNIRE LA ROMA / Frattini vrea să ne păzim infractorii

Franco Frattini (stânga) spune că italienii se tem de infractori, nu de români

Credit: Epa/agerpres

24/02/2009
de Carmen Plesa , Violeta Fotache

+a | -a

Ministrul italian de Externe ar vrea ca autorităţile din Peninsulă să fie anunţate de cele din România de câte ori un infractor se pregăteşte să se îmbarce cu destinaţia Italia.

DEZVĂLUIRE INCENDIARĂ / Europarlamentarii câştigă milioane peste salariu
CONGRES FĂRĂ ALEGERI/Geoană îl lasă pe Mitrea cu buza umflată
INFRACŢIONALITATE/Italienii, contrazişi de statistici
ALEASA DE TIP NOU /Politica pe toc de 10

Ministrul de Externe italian, Franco Frattini, a declarat aseară, după întâlnirea pe care a avut-o cu ministrul român de Externe, că ţara noastră trebuie să preia cei 900 de infractori români aflaţi în închisorile din Italia. Frattini a mai explicat şi ce înţelege prin "garanţii din partea statului român că infractorii români nu vor mai ajunge în Italia". Astfel, ministrul italian de Externe ar dori ca autorităţile române să le prevină pe cele italiene în momentul în care un român care a comis infracţiuni se îmbarcă având destinaţia Italia.

DIN NOU, LA CONTROL
Frattini a spus că fiecare persoană care intră în spaţiul italian ar trebui să aibă un paşaport şi să fie controlată. Dar că "nu va fi oprită decât dacă se dovedeşte că există pe numele ei un mandat de urmărire internaţională".

Potrivit lui Frattini, poliţiştii italieni ar urma să-l monitorizeze pe proaspăt intratul român cu cazier, pentru a vedea unde se duce să doarmă, ce face şi dacă va comite infracţiuni. "Dacă munceşte cinstit şi nu mai comite infracţiuni, asta-i altceva", a concluzionat Frattini.

Ministrul român de Externe, Cristian Diaconescu, a reluat aseară ideea că in-fractorii nu au cetăţenie şi nici naţionalitate. Ministrul român a accentuat că "nu vom lua nici o măsură de a limita dreptul la circulaţie", subliniind că e un drept pe care poporul român, abia ieşit din comunism, şi l-a câştigat. "Nu voi accepta niciodată ca un incident să se răsfrângă asupra unei comunităţi", a mai spus Diaconescu, făcând referire la campania antiromâni din Peninsulă, declanşată în urma unor violuri de care sunt acuzaţi cetăţeni români. Cât despre ideea lui Franco Frattini de a ne trimite cei 900 de deţinuţi din puşcăriile italiene în ţară, în baza unui acord bilateral, Diaconescu a spus că România are această disponibilitate, dar că trebuie făcute analize atente, de la caz la caz.

Declaraţiile celor doi miniştri au fost cât se poate de pacifiste. Diaconescu nu a mai reluat acuzaţiile de xenofobie lansate în urmă cu puţin timp împotriva Guvernului italian, dar a subliniat că în acest moment în Italia există o problemă de percepţie în privinţa românilor şi că este preocupat de siguranţa comunităţii noastre din Peninsulă. "A generaliza infracţiuni este un gest injust", a declarat Diaconescu.

Frattini a vorbit şi el despre faptul că cetăţenii italieni nu se simt în siguranţă, dar că aceştia se tem de infractori în general şi nu de români în special. Însă a anunţat şi că a cerut trimiterea în Italia a unui contingent mai mare de poliţişti români specializaţi în infracţiuni urbane.

De asemenea, Frattini a mai spus că Italia vrea să ajungă primul partener strategic şi primul investitor în România.

ITALIENII SE MIŞCĂ ÎN RELUARE
În ciuda dorinţei exprimate de Frattini de a-i expedia pe românii infractori acasă, autorităţile italiene se pare că nu au făcut prea mare lucru în acest sens până acum.

Ministrul român al Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat ieri că în închisorile din Italia erau încarceraţi, până la data de 19 februarie 2009, 1.773 de cetăţeni români care au calitatea de inculpat, dar în cazul cărora nu s-au pronunţat hotărâri de condamnare definitivă. Totodată, în penitenciarele italiene se află 953 de români condamnaţi definitiv. Demnitarul a arătat că autorităţile italiene acţionează cu întârziere în chestiunea mandatelor europene de arestare emise de statul român. "40 la sută din persoanele date în urmărire de autorităţile române (cetăţeni români şi străini), fie pentru a fi puse în executare hotărâri definitive de condamnare, fie pentru a da curs mandatelor de arestare preventivă emise în timpul procesului penal, se află pe teritoriul Italiei, iar procedurile de executare a acestor mandate europene întâmpină dificultăţi", a spus Predoiu. În anii 2007 şi 2008, numai pentru Italia, instanţele române au emis 468 de mandate europene de arestare. Magistraţii italieni au pus în executare doar 296 dintre ele, refuzând arestarea a 46 de persoane, alte 126 de cazuri neprimind încă un răspuns.

Numărul de cetăţeni români condamnaţi sau inculpaţi în Italia reprezintă doar aproximativ 0,27 procente din totalul comunităţii, care se ridică la peste un milion de persoane.