Căutare

ÎNCEPE PROCESUL "MAILAT" - Inamicul "numărul 1" al Italiei

Mâine, la Roma, ĂŽn aula buncăr a ĂŽnchisorii Rebbibia, va avea loc prima audiere ĂŽn procesul ĂŽn care românul de etnie romă Nicolae Romulus Mailat va fi judecat pentru uciderea, violarea şi tâlhărirea Giovannei Reggiani.

Mâine, la Roma, ĂŽn aula buncăr a ĂŽnchisorii Rebbibia, va avea loc prima audiere ĂŽn procesul ĂŽn care românul de etnie romă Nicolae Romulus Mailat va fi judecat pentru uciderea, violarea şi tâlhărirea Giovannei Reggiani.

Mai fuseseră crime, violuri şi jafuri comise de români ĂŽn Italia, ĂŽnsă cazul din seara zilei de 30 octombrie 2007 avea să-i transforme pe români ĂŽn oile negre clasice ale presei şi autorităţilor din Peninsulă.

În acea seară, Giovanna Reggiani (47 de ani), soţia unui amiral din Marina italiană, a coborât ĂŽn Gara Tor di Quinto de la periferia Romei. O gară destul de izolată, aflată lângă un câmp pe care ĂŽşi făcuseră barăci ţigani din România şi din fosta Iugoslavie. A fost atacată ĂŽn timp ce mergea pe un drum puţin luminat din zonă, spre o staţie de autobuz. După un timp, Emilia Neamţu, o ţigancă care locuia tot la barăci, oprea un şofer cu semne disperate. Împreună au anunţat poliţia. Corpul Giovannei Reggiani, ĂŽncă ĂŽn viaţă, a fost ridicat dintr-un şanţ unde fusese aruncat.

"Potrivit primelor cercetări, Reggiani a fost agresată şi apoi târâtă ĂŽn una dintre barăcile de lângă Gara Tor di Quinto, ĂŽn apropierea unei tabere de nomazi. După ore ĂŽntregi de violenţe sexuale, femeia, care se zbătea ĂŽntre viaţă şi moarte, a fost aruncată ĂŽntr-un şanţ, unde a fost apoi găsită de poliţişti, care fuseseră alertaţi de una din femeile din tabără", scria Reuters Italia la 2 noiembrie 2007.

Vânătoarea de imigranţi

Italianca a ajuns la spital ĂŽn comă  profundă şi a murit după două zile, din cauza leziunilor grave din zona capului, provocate, spuneau atunci medicii, de lovituri cu o piatră sau o umbrelă. În cele două zile cât Reggiani s-a zbătut ĂŽntre viaţă şi moarte, autorităţile italiene au ras de pe faţa pământului sutele de barăci din zona Tor di Quinto, l-au arestat pe principalul suspect: Nicolae Romulus Mailat şi au aprobat de urgenţă ceea ce avea să devină arhicunoscut ca "decretul pentru siguranţă", un set de legi referitoare la imigranţi, asupra căruia Guvernul italian nu reuşea să se pună de acord de câteva săptămâni.

Martora, nebună?

Nicolae Romulus Mailat (25 de ani) a fost arestat de poliţişti a doua zi după agresarea Giovannei Reggiani, ĂŽn baza declaraţiilor Emiliei Neamţu, un fel de verişoară mai ĂŽndepărtată a bărbatului şi vecină de tabără. Femeia le-a spus anchetatorilor că l-a văzut pe Mailat cum a târât-o şi a aruncat-o ĂŽn şanţ de Reggiani, care avea hainele sfâşiate. Mai mult, poliţiştii au găsit ĂŽn baraca lui Mailat urme de sânge, poşeta şi câteva obiecte personale de-ale victimei. În momentul ĂŽn care Giovanna Reggiani a murit, Mailat, iniţial reţinut pentru viol şi jaf, a fost acuzat şi de omucidere. Emilia Neamţu a fost tratată, iniţial, ca o eroină de ziarele italiene. Tot jurnaliştii din Peninsulă au anunţat că femeia şi familia ei au fost pe punctul de a fi linşaţi de ceilalţi ţigani din tabără, pentru că-l tradase pe Mailat şi pentru că, după arestarea acestuia, barăcile lor fuseseră distruse, iar ei alungaţi sau puşi pe lista de expulzări. Pe deasupra, s-a vorbit şi despre o fiică a femeii care fusese ucisă cu mult timp ĂŽn urmă, ĂŽn România, tot de un bărbat. Cu timpul ĂŽnsă, au ĂŽnceput să apară ĂŽntrebări despre sănătatea mintală a femeii, care era privită ĂŽn tabără ca nebună.

S-a dovedit că Emilia Neamţu fusese internată timp de un an la un spital de psihiatrie din judeţul Sibiu, cu diagnosticul de tulburări de personalitate. Anchetatorii care se ocupă de caz nu au considerat ĂŽnsă că femeia nu poate fi un martor credibil din această cauză, iar cel care a audiat-o a declarat presei italiene că femeia nu s-a comportat deloc ciudat, dar că este foarte religioasă şi că obişnuieşte foarte des să sărute o cărticică cu rugăciuni pe care o poartă cu ea.

Viola chiar şi fără… viol

La câteva săptămâni de la decesul Giovannei Regianni, presa din Peninsulă anunţa că examenele medico-legale au arătat că italianca nu fusese violată.

În martie 2008, Claudio Mattioli, judecătorul acestui caz, declara că nu va renunţa la acuzaţia de viol. În sprijinul deciziei sale a adus mărturiile medicilor de la urgenţă care au preluat-o pe Regianni ĂŽn seara atacului. Aceştia au declarat că femeia avea bluza ruptă ĂŽn dreptul unui sân, lenjeria intimă sfâşiată şi pantalonii parţial scoşi. Potrivit legislaţiei italiene referitoare la violenţa
sexuală, agresorul răspunde ĂŽn faţa justiţiei chiar şi ĂŽn cazul ĂŽn care raportul sexual propriu-zis nu s-a consumat.

La ĂŽnceputul lui decembrie 2008, Mailat le spunea anchetatorilor că a jefuit-o pe Reggiani cu ajutorul unui complice – Gheorghe Neamţu, unul din fiii Emiliei Neamţu. Presa italiană a vorbit şi ea despre faptul că Gheorghe Neamţu apărea pe ĂŽnregistrările unor camere de supraveghere ca fiind ĂŽn zonă când s-a produs agresiunea.

Neamţu s-a apărat din penitenciarul de maximă siguranţă de la Aiud, unde a fost ĂŽnchis după ce a fost arestat la intrarea ĂŽn ţară, pentru că avea de ispăşit aici o pedeapsă de trei ani pentru furt. Deţinutul a spus că are martori că nu se afla cu Mailat ĂŽn momentul producerii agresiunii şi că-l cunoaşte pe acesta drept un om liniştit şi muncitor. Tot Neamţu a mai declarat că Mailat consumase alcool ĂŽnainte de a o ataca pe italiancă. Bărbatul a mai spus că a plecat din Italia de teamă că va fi expulzat şi că i se va pune interdicţie pe paşaport.

Alţi martori, alte ciudăţenii

În februarie 2008, agenţia italiană ANSA anunţa că cercetările făcute ĂŽn România au arătat că cel puţin trei persoane au asistat la agresarea Giovannei Reggiani fără a interveni. Mărturisirea aparţinea lui Dorin Obedea, tatăl concubinei lui Mailat, care le-a declarat procurorilor bucureşteni că a fost martor la agresiune, alături de Emilia Neamţu, principalul martor al acuzării, şi de fiul acesteia, Gheorghe Neamţu.
Obedea a fost interogat la cererea autorităţilor italiene, după ce s-a descoperit că vânduse unei persoane din Sibiu telefonul mobil al Giovannei Reggiani.

Mărturia lui Obedea a fost susţinută şi de Nicolae Clopotar, un alt ţigan din tabără, care a afirmat că nu a asistat direct la agresiune, dar era ĂŽn apropiere şi a aflat imediat ce s-a ĂŽntâmplat. Clopotar le-a spus anchetatorilor că Emilia Neamţu a fost cea care i-a sugerat lui Mailat să o arunce pe Giovanna Reggiani, care era grav rănită, ĂŽn şanţul ĂŽn care avea să fie găsită de poliţişti. Obedea a mai susţinut că fiica sa Aurica, cea care era concubina lui Mailat, a primit de la acesta 2.800 de euro, bani furaţi de la italiancă din geantă. Clopotar a ridicat suma – Aurica ar fi primit de la Mailat nu mai puţin de 4.000 de euro, banii italiencei jefuite. Cei doi au mai spus că Elena Tincu, mama lui Mailat, ar fi primit bijuteriile victimei – cercei şi lănţişor de aur.

Ziarele italiene au vorbit şi ele, după agresiune, despre o sumă importantă de bani furată Giovannei Reggiani. Până la urmă, anchetatorii au anunţat că cercetările au arătat că italianca nu scosese din vreun cont şi nici nu luase de la cineva vreo sumă importantă de bani, ci că avea ĂŽn poşetă cel mult 20 de euro.

Anchetatorii italieni au mai concluzionat că Gheorghe Neamţu nu a fost ĂŽn nici un fel implicat ĂŽn agresarea femeii. Mai mult, Mailat era să se aleagă cu o nouă acuzaţie, aceea de calomnie la adresa lui Neamţu, acuzaţie care nu apare ĂŽnsă la dosar ĂŽn acest moment.

Micul mare recidivist graţiat

Nicolae Romulus Mailat a fost condamnat ĂŽn România, pentru un furt comis ĂŽn adolescenţă, şi şi-a petrecut trei ani ĂŽntr-o "casă de corecţie" (Centrul de reeducare de la Găeşti), de unde a ieşit, potrivit legii, la vârsta majoratului. La scurt timp după ce e ieşit de la reeducare, Mailat a fost prins furând piese metalice, a fost condamnat la trei ani de ĂŽnchisoare. N-a apucat ĂŽnsă să stea după gratii, pentru că a beneficiat de graţierea colectivă dispusă prin Legea 543/2002. Graţierea lui Mailat a avut la bază trei motive: condamnarea la o pedeapsă mai mică de cinci ani, comiterea unei infracţiuni graţiabile şi faptul că a fost considerat infractor primar (faptele comise ĂŽn timpul minoratului nu se calculează la starea de recidivă).