Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Jurnalul NaĹŁional
Anul şi data apariţiei: 25-09-2008
Tematica: problema emigranţilor români din Italia
Categoria articolului: reportaje
Autorul articolului: Carmen Plesa
Titlul articolului: PROCES LA ROMA - Mailat: "căutaţi-l pe ucigaş!” (video)
Numărul fotografiilor: 0
Acces online: https://www.jurnalul.ro/stire-special/proces-la-roma-mailat-cautati-l-pe-ucigas-video-134578.html


PROCES LA ROMA - Mailat: "căutaţi-l pe ucigaş!” (video)

Mailat a suprins, ieri, la procesul de la Roma, cu noua sa ĂŽnfăţişare: fără mustaţă, cu ceva kilograme ĂŽn plus şi bine ĂŽmbrăcat. El susţine ĂŽn continuare că nu a agresat-o pe italiancă, ci doar i-a furat geanta.

Mailat a suprins, ieri, la procesul de la Roma, cu noua sa ĂŽnfăţişare: fără mustaţă, cu ceva kilograme ĂŽn plus şi bine ĂŽmbrăcat. El susţine ĂŽn continuare că nu a agresat-o pe italiancă, ci doar i-a furat geanta.

"Sper ĂŽn judecata lui Dumnezeu”, a spus ieri, Mailat, la prima audiere din procesul ĂŽn care este judecat, la Roma, pentru tâlhărirea, agresarea sexuală şi uciderea Giovannei Reggiani. "Toţi românii ar depune mărturie ĂŽmpotriva mea, deoarece din cauza mea a fost aprobat decretul pentru siguranţă. Sunt necăjit, pe de altă parte, că nu pot primi vizite la ĂŽnchisoare şi nici scrisorile de la familia mea” , a mai adăugat acuzatul. Mailat a suprins ieri, la proces, cu o nouă ĂŽnfăţişare, una foarte decentă: bine ĂŽmbrăcat, ceva mai gras şi fără mustaţă.
"Doar a furat poşeta”

"Nicolae Romulus Mailat a participat doar parţial la agresarea Giovannei Reggiani”, a suţinut ieri, la proces, avocatul românului, potrivit RaiNews. În reconstruirea faptelor, au existat "”trei-patru variante diferite”. Potrivit avocatului Pietro Piccini, "Mailat poate fi acuzat doar pentru furtul poşetei”.

Apărătorului lui Mailat şi-a centrat atenţia asupra declaraţiei principalului martor, Emilia Neamţu: "Există mai multe elemente care pun la ĂŽndoială ceea ce a făcut ea atât la 30 octombrie, cât şi ĂŽn zilele care au urmat, precum şi ĂŽn timpul anchetei”.

Potrivit reconstituirii făcute de apărare, martora nu ar fi avut cum să vadă ce s-a ĂŽntâmplat: "ĂŽn seara ĂŽn care s-a petrecut agresiunea, ploua, iar vizibilitatea era foarte slabă. Mai mult, locul ĂŽn care a fost găsit corpul Giovannei Reggiani este departe de stradă, de unde Emilia Neamţu a susţinut că a văzut ce s-a ĂŽntâmplat”. Apoi, a mai adăugat avocatul, ĂŽn 2005, Emilia Neamţu a fost internată ĂŽntr-un spital de psihiatrie din România, ceea ce ridică ĂŽntrebări referitoare la cât e de sănătoasă mintal. Diagnosticul medicilor români a fost de "tulburări de personalitate”.
Sunt contradictorii, de asemenea, declaraţiile tatălui iubitei lui Mailat, Dorin Obedea. Toate acestea, a susţinut avocatul lui Mailat, sunt motive ĂŽntemeiate pentru a pune la ĂŽndoială declaraţiile martorei.

"Mergeţi să-l căutaţi pe ucigaşul Giovannei Reggiani!” Acestea sunt cuvintele pe care i le-a spus Romulus Nicolae Mailat traducătorului, la terminarea primei audienţe din procesul ĂŽn care este acuzat de tâlhărirea, agresarea sexuală şi uciderea Giovannei Reggiani.

Soţul Giovannei: discreţie şi toleranţă

"Vom face un proces fără interpretări, pentru că e adevărat că acuzatul este de etnie romă, dar e la fel de adevărat că martora care a ajutat la arestarea lui e tot de etnie romă”, a anunţat avocatul Tommaso Pietrocarlo, care-l reprezintă pe amiralul Giovanni Gumiero, soţul Giovannei Reggiani. Avocatul a mai precizat că clientul său nu va participa la proces, pentru că "suferă ĂŽncă foarte mult şi vrea să continue să-şi trăiască durerea ĂŽntr-un mod exclusiv privat. Nu are nici cea mai mică dorinţă de a-şi exterioriza această suferinţă. S-a ĂŽntors la munca sa, ceea ce-l ajută să facă faţă mai uşor acestei suferinţe”, a mai spus avocatul.

"Cel puţin trei persoane au asistat la crimă, fără a interveni. Dar nimeni nu a ajutat-o pe femeie. Reggiani, rănită grav, dar ĂŽncă ĂŽn viaţă, a fost aruncată ĂŽntr-un şanţ chiar la sugestia Emiliei, martora care a ajutat la arestarea lui Mailat”, scriu jurnaliştii de la TGCOM.

"Lunga dâră de sânge…"

Giovanna Reggiani, Vanessa Russo, Luigi Moriccioli, Italia Viglino Cibrario – sunt numele care revin cel mai des ĂŽn presa italiană atunci când se vorbeşte despre cât de periculoşi sunt românii.

Românii Doru Freda, Gelu Saveluc şi Nicoleta Fodor au primit pedepse de 18, 14 şi respectiv 8 ani de ĂŽnchisoare, pentru că ĂŽn 2005 au ucis-o pe contesa Italia Viglino Cibrario ĂŽn timpul unui jaf. Românca lucra ĂŽn casa contesei şi le-a vândut celor doi
conaţionali "pontul".

Într-un articol intitulat "Lunga dâră de sânge de la Vanessa Russo la Giovanna Regianni", publicat ĂŽn mai 2008, jurnaliştii de la Il Tempo trec ĂŽn revistă principalele evenimente sângeroase ĂŽn care au fost implicaţi români.

Aprilie 2006

Italianca Vanessa Russo (23 de ani) a murit după ce o o tânără prostituată româncă, Doina Matei, i-a ĂŽnfipt o umbrelă ĂŽn ochi. Cele două schimbaseră câteva replici mai puţin plăcute ĂŽn vagonul de metrou ĂŽn care călătoreau, după ce românca a ĂŽmpins-o pe italiancă. Disputa a continuat şi pe peron, unde românca a ĂŽmpuns-o pe victimă cu vârful umbrelei.

Aprilie 2007

Luigi Moriccioli (62 de ani) a fost bătut de doi români, dintre care unul minor, ĂŽn timp ce se plimba cu bicicleta. A murit la 49 de zile după agresiune.

Aprilie 2008
Românul Ioan Rus a fost arestat sub acuzaţia că a violat şi a ĂŽnjunghiat o studentă africană.

August 2008
Paul Petre (32 ani) şi Bohuş Andrei Vasile (20 ani), doi ciobani români, au fost arestaţi sub acuzaţia că au jefuit doi turişti olandezi, i-au bătut şi au violat-o pe femeie sub ochii soţului.

Ucişi de italieni

Ion Cazacu, Mircea Spiridon, Dănuţ Milea, Iuliana Panteleimon, Carmen Moldoveanu – nume care nu au apărut intoxicant ĂŽn gura presei şi a autorităţilor italiene. De ceĂ Pentru că ĂŽn aceste cazuri ucigaşii au fost italieni.

În urmă cu opt ani, Ion Cazacu, un inginer român care lucra la negru ĂŽn Gallarate, se ducea la patronul său ca să-i cea­ră un contract de muncă legal. Cosimo Iannece, patronul italian, varsă pe el o canistră de benzină şi apoi priveşte cum românul arde. Italianul va ieşi din ĂŽn­chi­soare ĂŽn 2009.

În iunie 2006, Carmen Moldoveanu (43 de ani), cercetător ĂŽn domeniul seismologiei, era ucisă de soţul ei, profesorul universitar Giancarlo Serri. În timp ce ro­mân­ca dormea, Serri a lovit-o ĂŽn cap de 40 de ori. A scăpat ĂŽnsă fără o zi de puşcă­rie, deoarece anchetatorii au considerat că are probleme mentale şi l-au pedepsit cu internarea pe o perioadă de trei ani ĂŽntr-un spital pentru bolnavi psihic. Serri nu a uitat să ceară autorităţilor pensie de… văduv.

Tot ĂŽn 2006, Mircea Spiridon era găsit de câinii pompierilor sub ruinele unei clădiri prăbuşite de trei zile, ĂŽn Torre di Gaffe. N-a mai supravieţuit până la spital. Românul lucra la negru şi, pentru a nu fi sancţionaţi, patronii italieni nu au anunţat că Spiridon se afla ĂŽn clădire atunci când aceasta s-a prăbuşit. Românul era căsătorit şi locuia ilegal ĂŽn Italia cu soţia şi cei doi copii.

În mai 2007, Dănuţ Milea, un român care lucra la grajduri, la o fermă din Sardinia, a fost omorât de colegii italieni. Aceştia erau nemulţumiţi că românul munceşte pentru doar 600 de euro pe lună şi că este apreciat de patron. L-au dus noaptea pe un câmp şi l-au ĂŽmpuşcat din spate.

În septembrie 2007, Iuliana Panteleimon era ĂŽmpinsă sub metrou, la Roma, şi ajungea la spital ĂŽn comă.

Presa italiană a scris că românca a vrut să se sinucidă. Camerele de supraveghere aveau să arate că a fost ĂŽmpinsă de studenta italiancă Miriam Garbini (25 de ani). Aceasta şi-a mărtu­risit fapta şi le-a spus carabinierilor că a auzit "voci" care au ĂŽndemnat-o să o ĂŽmpingă pe româncă.

În iunie, italienii Tancredi Valerio Volpe şi Cristina Nervo, proprietari ai unei firme de transport,  l-au omorât pe Adrian Ioan Cosmin (28 de ani), angajatul lor român, pentru a-i ĂŽncasa asigurarea de viaţă ĂŽn valoare de un milion de euro.

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât ĂŽn limba română cât şi ĂŽn limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  În viitoare analize.