| 
 
 
 
Numele cotidianului
Articolul:  
  
    | Eveniment |  
    | 
        
          
            | Românii aduc infracţiuni,
                mizerie şi cerşetorie |  |  |  
    |  |  
    |  |  61% dintre italieni spun că infracţionalitatea a
  crescut în Peninsulă în urma venirii imigranţilor români, potrivit
  unui sondaj de opinie realizat în Italia de institutele de cercetare Focus
  Marketing, din Napoli, şi Metro Media Transilvania.
 Cei mai mulţi dintre italieni consideră
  că infracţiunile din Peninsulă sunt comise de imigranţii de
  etnie romă şi că expulzările sunt justificate. Aceştia
  preferă să nu-i aibă ca vecini sau prieteni pe românii sau romii
  aflaţi în Italia şi îi cataloghează pe cei din urmă drept
  leneşi, vulgari, violenţi şi obraznici.
 
 Concluziile se desprind dintr-un sondaj de opinie
  realizat în Italia în perioada 20 martie-11 aprilie, care a luat în calcul răspunsurile
  a 1.200 de persoane de peste 17 ani din 75 de localităţ i. Barometrul
  de opinie, prezentat, ieri, pe site-ul Agenţiei pentru Strategii
  Guvernamentale, a fost realizat de institutele de cercetare Focus Marketing din
  Napoli (Italia) şi Metro Media Transilvania din România, relevă
  Mediafax.
 
 Primul lucru care le vine în minte italienilor atunci
  când se gândesc la imigranţii străini este că sunt „prea
  mulţi“ - 7%. 6% îi percep, la prima vedere, drept „persoane foarte
  sărace şi murdare“, 4% drept „delincvenţi“, iar mai mult de
  jumătate dintre aceştia au o părere proastă despre
  imigranţi din cauza infracţiunilor comise de unii dintre ei. Cu toate
  acestea, peste 80% dintre italieni declară că nu au fost agresaţi
  de vreun imigrant. Victimele infracţiunilor îi indică însă drept
  autori pe romi (50%) şi pe români (24%).
 
 Principala nemulţumire asociată cu
  prezenţa imigranţilor români în Italia este infracţionalitatea
  de vitrină (furturi, agresiune verbală şi fizică,
  cerşetorie, mizerie). 61% dintre italieni spun că
  infracţionalitatea a crescut în Italia în urma venirii imgranţilor
  români, iar 51% spun că din cauza acestora există mai multă
  mizerie în spaţiile publice, iar cerşetoria a luat amploare.
 
 Românii reprezintă poporul cu care cei mai
  mulţi italieni asociază romii stabiliţi în Italia, iar România
  este pe ultimele locuri în clasamentul ţărilor simpatizate, fiind
  imaginea persoanelor sărace, a romilor şi a lui Dracula, dar şi
  a femeilor frumoase. 34% dintre cei intervievaţ i consideră că
  venirea românilor în Italia ar trebui stopată, iar 36% că nu ar
  trebui făcut nimic în acest sens.
 
 Printre românii cei mai cunoscuţi de italieni se
  numără Nicolae şi Elena Ceauşescu (24%), urmaţi de
  Adrian Mutu (6%), Ramona Bădescu (3%), Nadia Comă neci şi
  Cristian Chivu (2%), Gheorghe Hagi (1%) şi Eugene Ionesco (0,4%).
 
 IMAGINE
 
 În topul naţionalităţilor detestate
 
 Circa 81% dintre italieni antipatizează etnia
  romă, iar 64% nu îi simpatizează pe români, relevă un sondaj
  prezentat, luni, în ediţia electronică de agenţia Ansa. Romii au
  fost desemnaţi de 81% dintre respondenţi drept cel mai puţin
  simpatizaţi, numai şase procente dintre italieni susţinând
  contrariul. Pe locul doi se clasează albanezii, cu 74 de procente
  împotrivă şi 11 pentru. Românii ocupă cea de-a treia
  poziţie, fiind antipatizaţ i de aproximativ 64% dintre persoanele
  intervievate şi simpatizaţi de circa 20% dintre italieni. În
  clasamentul etniilor simpatizate se află filipinezii - 51%, senegalezii -
  46% şi evreii - 42%.
 
 
  t de o asemenea
  violenţă nu pot fi găsite explicaţii. Astfel de fapte
  aruncă o lumină foarte proastă asupra întregii
  comunităţi româneşti de aici. Nu putem deschide gura“,
  consideră Marian Mocanu, preşedintele Ligii Românilor din Italia
  (LRI). 
 Situaţia românilor de acolo s-a
  înrăutăţit în ultimele zile, iar singurul lucru care poate fi
  făcut de comunităţile româneşti este delimitarea de
  persoanele care săvârşesc asemenea fapte, mai arată
  reprezentantul LRI. „Cerem aplicarea legii. Nu mi se pare normal ca o
  persoană închisă în România să ajungă aici fără
  nicio problemă. Totodată, trebuia blocat undeva de
  autorităţile italiene, odată ce a ajuns aici. Vina este deci
  şi într-o parte, şi în alta“, spune Marian Mocanu.
 
 El invocă şi momentul politic delicat în
  care s-a petrecut fapta: cu o săptămână înainte de alegerile
  pentru Primăria Romei, într-o perioadă în care „problema
  siguranţei publice este un cal de bătaie pentru partidele de
  centru-dreapta“, iar discursul acestora devine mult mai radical decât de
  obicei.
 
 VERDICTUL FAMILIEI
 
 „Nu l-aş ierta niciodată“
 
 Ioan Rus, Neluţu, cum îi spun cunoscuţii, era
  plecat în Italia la muncă, fără forme legale, încă de la
  începutul anului trecut, împreună cu soţia sa, Delia Adriana. Femeia
  susţine că au plecat din ţară dornici să câştige
  mai mulţi bani şi pentru a-i putea oferi fiicei lor, Anca Alexandra,
  un trai decent. Ioan lucra fie în construcţii, fie la transportul mobilei
  sau la grădinărit, iar Delia la un cămin de bătrâni.
 
 De Paşti, voiau să vină împreună
  acasă, la Târnăveni, dar fiindcă nu stăteau prea bine cu
  banii au decis să vină doar Delia pentru câteva zile. „Mi-au mai
  rămas nişte bani în Italia, dar mi-e teamă să mă
  întorc“, a spus Adriana, care se teme de furia italienilor.
 
 Femeia a povestit că a plecat din Italia
  săptămâna trecută, miercuri dimineaţa, iar joi a fost deja
  acasă. „Am aflat de ceea ce a făcut Neluţu vineri noaptea, când
  m-a sunat soră-mea, Angela. Nu pot să înţeleg de ce a făcut
  aşa ceva. Nu ştiu dacă era în stare de ebrietate, dar treaz
  sigur nu era“, ne-a spus Delia Adriana.
 
 Cu lacrimi în ochi, soţia lui Ioan Rus
  susţine că şi-ar dori să stea de vorbă cu el pentru
  a-l întreba ce l-a determinat să facă aşa ceva. „Am luat-o ca pe
  un gest de trădare, pentru că nu s-a gândit la fiică-sa. Şi
  eu, la rândul meu, m-am simţit trădată şi nu cred că
  voi fi în stare să-l iert vreodată“, a spus Delia Adriana.
 
 Mult mai fermă, mama acesteia, Ileana Lucaci, a
  declarat, categoric, că fapta lui Neluţu nu e de iertat. „Pe de-o
  parte mi-e milă de el. Dar, pe de altă parte, nu l-aş ierta,
  niciodată. Putea să-i facă fiicei mele aşa ceva“, a spus
  femeia. (Raul
  Matiş, Târgu-Mureş)
 | 
  Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize. |