Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Evenimentul Zilei
Anul şi data apariţiei: 18-02-2009
Tematica: problema emigranţilor români din Italia
Categoria articolului: reportaje
Autorul articolului: Alexandra-Livia Dordea, Ana Zidărescu
Titlul articolului: De ce violează românii în Italia?
Numărul fotografiilor: 1
Acces online: https://www.evz.ro/articole/detalii-articol/840308/De-ce-violeaza-romanii-in-Italia/


Numele cotidianului

Articolul: 

De ce violează românii în Italia?

 

 

Alexandra-Livia Dordea
Ana Zidărescu

Miercuri, 18 Februarie 2009

De la începutul acestui an, românii sunt responsabili în Italia pentru cele mai grave violuri: şase români au agresat sexual o italiancă de numai 21 de ani şi l-au bătut pe logodnicul acesteia, o conaţională a fost victima a cinci români, o bătrână de 83 de ani, oarbă a fost batjocorită, alţi doi români sunt arestaţi în cazul violului unei italience de 14 ani. Care sunt motive din spatele acestui val de agresiuni sexuale comise de români? Din punct de vedere al dimensiunii comunităţilor de români, în Europa, cele mai mari sunt în Spania şi Italia.

Numărul imigranţilor în aceste două ţări este, sensibil, egal. Cel puţin un milion de români trăiesc în Italia, respectiv Spania. Cu toate acestea, profilul infractorului român este mult mai violent şi mai agresiv în Italia ca în Peninsula Iberică, din punct de vedere al numărului de violatori şi criminali.

Criza economică incită la violenţă

Una dintre explicaţiile comportamentelor agresive poate fi legată de situaţia economică actuală, care a afectat, în primul rând, imigranţții prin pierderea locurilor de muncă, şi implicit, a surselor de venit.

Sociologii susţin că cele mai multe cazuri de schimbări comportamentale şi de creştere a numărului de acte de violenţă se petrec pe fondul presiunilor economice şi psihologice asupra indivizilor: grija banilor, a dificultăţii achitării datoriilor la instituţiile bancare, lipsa locurilor de muncă, presiunile de acoperire a nevoilor familiei, toate acestea pot declanşa creşteri ale numărului de jafuri, agresiuni, furturi, violuri şi omoruri.

“Există un element care accentuează aceste reacţii şi îl va accentua în perspectivă. Este vorba de criză. În toate crizele apare procuparea pentru ţapi ispăşitori, în sensul că dacă societatea merge prost trebuie găsiţi vinovaţi. În aceste momente emigranţii sunt primii văzuţi. Ne putem aştepta la situaţii mai proaste dacă această criză se agravează, se pot declanşa comportamente, chiar atitudini politice grave”, avertizează sociologul contactat de evz.ro, Alfred Bulai.

Vor să îi facă pe români să plece acasă

În contextul crizei economice şi a creşterii numărului de şomeri, autorităţile italiene duc o campanie mediatică prin care vor să reducă numărul românilor pe piaţa de muncă, susține Alfred Bulai.

Potrivit sociologului, românii care muncesc cinstit în Italia au cel mai mult de suferit de pe urma infracţiunilor comise de romi, pentru că le pătează imaginea. “Efectele sunt puternice şi mult mai dure. Imaginea negativă care se crează în jurul emigranţilor români poate afecta obţinerea unui loc de muncă sau negocierea unui salariu mai mare”, a declarat pentru evz.ro Bulai.

„Această campania mediatică, dar şi cea a autorităţilor italiene au o miză politică foarte mare pentru că încearcă să îi determine pe emigranţi să plece. În momente de criză, şomajul creşte şi atunci locurile de muncă pentru care nu se băteau în trecut italienii devin mai atractive. Ei încep să se mulţumească cu salarii mai mici şi cu munca de jos. Decât fără bani, mai bine cu mai puţini. Ceea ce duce la respingerea românilor pentru anumite locuri de muncă”, explică sociologul.

Italienii au permis ”focarele de infecție socială”

Alfred Bulai a amintit de cazul lui Romulus Mailat, romul care a ucis o italiancă în 2007. “Trebuie să spunem că taberele de romi din împrejurimileRomei nu au apărut odată cu cazul Mailat. Ele existau de foarte mult timp acolo. Şi este normal ca, dacă autorităţile lasă asemenea focare de infecţie socială să existe și probleme”, a declarat sociologul. El susține că infractorii au lucrat acolo unde au văzut pemisivitate din partea autorităților. “Italienii trebuie să se mai uite și în ograda lor. Este inadmisibil să permiţi devianţă, infracţionalitate puternică şi să ai toleranţă foarte mare. Mai există şi o mică cârdăşie pe la autorităţi, în sensul că unii infractori s-au întors în România fără permisiunea de a mai pleca în Italia şi după o săptămână s-au întors”, susține Aldred Bulai.

Concedieri mari în Spania

Din punct de vedere al contextului economic, românii din Spania se află într-o situaţie mult mai gravă decât în Italia, dat fiind că majoritatea lucrau în construcţii, sectorul economic cel mai afectat. În Peninsula Iberică, rata şomajului a ajuns la 13,91%, în timp ce în Italia acesta a ajuns la 6,7%. Un alt factor care a influenţat situația economică a românilor din cele două state este legat de numărul angajaţilor cu forme legale.

Un studiu prezentat, în urmă cu şase luni, de ministrul italian de interne, sublinia faptul că doar 196.000 din aproape un milion de români erau înregistraţi cu forme legale de angajare. În acelaşi timp, în Spania, peste 700.000 de români prezentau contracte de muncă. În contextul concedierii unui număr mare de persoane în ambele ţări, cei din Spania primesc ajutorul de şomaj care le permite să se menţină pe linia de plutire până în momentul în care economia se va redresa şi se vor angaja din nou.

În Italia, însă, din cauza numărului mare de angajaţi la negru, care nu au nicio sursă de venit din partea sistemului de protecţie socială, au crescut şi actele violente. În funcţie de legalizarea statutului românilor în cele două ţări, se poate observa că în Spania, autorităţile au pus accent pe folosirea forţei de muncă a imigranţilor şi au integrat mare parte din aceştia pe piaţa muncii. Acest factor a contribuit la posibilitatea oferită românilor de a-şi închiria sau cumpăra locuințe, de a-și aduce restul membrilor familiei, adaptându-se până la cele mai mici detalii societății spaniole.

Ce se întâmplă cu românii din Europa

În Marea Britanie, alt stat comunitar preferat de români, rata șomajului a depășit 7%, un record al ultimilor 12 ani. Cu toate acestea, imigranții au rămas preferații angajatorilor, spre nemulțumirea britanicilor. Conform datelor Oficiului Naţional de Statistică din Marea Britanie, în 2008 au fost angajați 175.000 de străini, în timp ce numărul britanicilor de pe piața de muncă a scăzut cu 234.000 de persoane.

Ultimul viol comis în Regatul Unit de un român a avut loc în octombrie 2008. Acesta a motivat că a agresat sexual o tânără de 21 de ani astfel încât să fie trimis în închisoare, pentru a învăța limba engleză. Un alt caz a mai avut loc în vara anului trecut. Românul de 29 de ani a violat atunci o femeie de origine spaniolă, într-un oraș britanic. În fața acestor fenomene, francezii se tem că situația ar putea degenera și la ei, unul dintre motivele majore fiind tot criza economică ce ar reduce numărul locurilor de muncă şi ar incita indivizii la acte de violenţă. În aceasta ţară, numărul estimativ al românilor este de 400.000.

Majoritatea arestărilor au avut loc în cazuri de furt şi falsificarea creditelor bancare. Unul dintre cele mai celebre cazuri este cel al lui Marin Cioroianu, fost luptător în Legiunea Străină. Acesta a fost arestat, în urmă cu câteva luni, pentru asasinarea, în 2007, a fiului preşedintelui Ciadului.       

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.