Căutare

KARINA KNAPEK/JURNALUL NATIONAL

ULTIMATUM. Săptămâna trecută la Costineşti, preşedintele Băsescu a anunţat că termenul iniţial al parlamentarilor pentru adoptarea sitemului de vot uninominal a fost depăşit

Sistemul de vot uninominal în două tururi ar aduce PD, în condiţiile actuale, peste 60% din locurile din Parlament, adică o majoritate absolută pentru preşedintele Băsescu. Iar dacă grupul de intelectuali va reuşi forţarea schimbării Constituţiei prin acordarea de prerogative sporite şefului statului vom avea o dictatură de catifea.


Jurnalul Naţional a scris încă din iulie despre dorinţa preşedintelui Traian Băsescu de a forţa impunerea votului uninominal în două tururi de scrutin. Informaţie confirmată chiar de şeful statului în urmă cu câteva zile. Sistemul de vot uninominal dorit de preşedinte ar dezavantaja pe majoritatea partidelor, cu excepţia PSD, de unde au venit zilele trecute semnale de susţinere a planurilor prezidenţiale. Uninominalul majoritar în două tururi nu mai este folosit decât în Franţa, acolo unde mulţi critică acest sistem de vot. Acest sistem favorizează primele două partide, în principal pe primul clasat, şi dezavantajează, uneori masiv, celelalte forţe politice.


PUTEREA ABSOLUTĂ ŞI EFECTUL PERVERS. Uninominalul majoritar în două tururi a adus UMP, partidul preşedintelui francez, Nicolas Sarkozy, peste 60% din locurile din Parlament la alegerile din iunie, în ciuda faptului că a obţinut puţin peste 40%. Într-un cuvânt, partidul câştigător mai ia la "masa verde" încă circa jumătate din voturile pe care le-a obţinut. În detrimentul altor partide dezavantajate de acest sistem de vot considerat pe bună dreptate nedemocratic de mulţi, unii susţinând chiar că ar avea un "efect pervers". Jurnalul Naţional demonstra în luna iulie carenţele acestui sistem, luând ca exemplu alegerile generale din Franţa. Exemplul cel mai elocvent îl reprezintă Mişcarea Democrată, condusă de surpriza de la prezidenţialele franceze din mai anul acesta, Francois Bayrou. Obţinând peste 18% la prezidenţiale, Bayrou s-a gândit că poate reedita surpriza la generale. A luat la parlamentare 7,6%, dar în realitate a obţinut doar trei deputaţi în Adunarea Naţională. Sistemul de vot este însă unul complicat şi nu are rezultate corecte. Partidul lui Bayrou, de exemplu, a luat la alegerile din 2002 circa cinci procente, dar a obţinut 29 de deputaţi, faţă de trei parlamentari acum şi peste şapte procente. Acest lucru se datorează alianţelor prestabilite cu cele două mari partide, cele care fac, de fapt, jocul politic. O parte din fostul partid al lui Bayrou, care a dezertat şi s-a aliat cu UMP-ul lui Sarkozy sub numele de Noul Centru, a obţinut 2,4%, dar are 22 de deputaţi. Într-un cuvânt, sunt favorizate partidele mici-anexe ale celor mari, cum a fost cazul cu Noul Centru. Ar mai trebui spus că şi sondajele din Franţa au dovedit că votul nu a fost în realitate unul acordat unor persoane, ci unor partide. Pentru alegători, persoana candidatului a fost irelevantă. Un sistem de vot asemănător există în Marea Britanie, acolo unde sistemul de vot are loc într-un singur tur.


PLANUL LUI BĂSESCU. De fapt, este vorba despre o strategie pe care direct sau voalat preşedintele a transmis-o în repetate rânduri. Vrea mai multă putere. Iar dacă luăm de bune sondajele actuale prin varianta votului uninominal majoritar în două tururi, Băsescu va avea majoritatea absolută la viitoarele alegeri. Cu servicii secrete la îndemâna sa, cu alte structuri devotate puterii prezidenţiale, printre care şi o serie de intelectuali, Băsescu va fi un fel de dictator cu faţă umană. În Franţa, în turul al doilea al alegerilor, francezii au înţeles pericolul ca Nicolas Sarkozy să deţină puterea absolută şi au mai îndreptat din greşeala de la primul tur. Problema este că în Hexagon spiritul civic este mult mai pronunţat decât în România.


BBC: MAJORITATE ABSOLUTĂ PENTRU PD, AVANTAJ PENTRU PSD. Redactorul-şef al BBC secţia română, Petru Clej, a prezentat în paralel sistemul de vot dorit de preşedintele Traian Băsescu şi cel propus de Pro Democraţia (https://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2007/08/070829_uninominal_analiza.shtml ). Clej susţine că: "Logica acestui scrutin este simplă: voturile pentru partide mici sau candidaţi independenţi sunt practic inutile, ele fiind risipite. De unde şi caracterul distorsionant al scrutinului în favoarea marilor partide. Dată fiind situaţia politică actuală, nu e surprinzător că preşedintele Băsescu susţine acest mod de scrutin. Partidul Democrat este detaşat pe locul întâi şi are şansa să obţină singur majoritatea absolută, pe care sistemul Pro Democraţia nu i-ar acorda-o. PSD ar fi şi el oarecum avantajat, deoarece ar avea şanse să se claseze pe primul loc în multe circumscripţii din Moldova, Muntenia şi în mediul rural. Nu este de mirare că partide ca PNL, PRM şi UDMR se opun acestui sistem, care riscă să le lase fără reprezentare parlamentară (cu excepţia UDMR în Harghita şi în Covasna).


UMFLAREA ARTIFICIALĂ A SATELIŢILOR PREZIDENŢIALI. Votul majoritar uninominal în două tururi mai are un alt efect pervers subliniat de alegerile din Franţa: favorizarea partidelor mici-anexe ale primului clasat în alegeri. În cazul României ar fi vorba despre PLD-ul lui Stolojan şi PNG-ul lui Gigi Becali, ambele curtate intens de preşedintele Băsescu. Ca atare, majoritatea prezidenţială ar putea fi mult mai mare şi ar putea trece de 75%. Cu efecte dezastruoase pentru democraţie.

Adoptare în regim de urgenţă

Preşedintele Senatului, social-democratul Nicolae Văcăroiu, a declarat ieri că proiectul votului uninominal va fi dezbătut în procedură de urgenţă, subliniind că Senatul va adopta legea până la finele lunii septembrie, urmând ca legea să fie adoptată de Camera Deputaţilor în octombrie. "Procedura legată de votul uninominal este foarte simplă: mâine (marţi – n.r.), la ora 13:00, va fi prezentat proiectul de lege PNL-PD. Îl vom trimite apoi în procedură de urgenţă la Guvern şi la Consiliul legislativ pentru un punct de vedere", a declarat Văcăroiu. El a adăugat că, pentru a se câştiga timp, va propune Biroului Permanent să fie repartizat proiectul de lege senatorilor, pentru a fi formulate rapid amendamentele, timp de 10 zile, apoi proiectul poate fi dezbătut în plen. "Totul va fi urgentat astfel încât să reuşim ca la sfârşitul lui septembrie să avem adoptat proiectul de lege. Luna octombrie va fi destinată astfel dezbaterii la Camera Deputaţilor. La sfârşitul lunii octombrie am putea să avem proiect de lege", a adăugat preşedintele Senatului. De asemenea, el a susţinut că, până la sfârşitul lunii noiembrie, ar putea fi adoptat şi proiectul de lege privind alegerile locale. "Nu uitaţi că este numai un pas. La comisia sprecială se află şi proiectul de lege privind alegerile locale, cu propunerea PSD ca preşedinţii de consilii judeţene să fie aleşi direct de cetăţenii din fiecare judeţ, aşa cum sunt aleşi primarii. Sperăm să avem şi acest proiect până la finele lunii noiembrie", a mai afirmat Nicolae Văcăroiu.