Căutare

La mitingul organizat în această după-amiază, în faţa Monumentului Secuilor Martiri din Târgu Mureş, europarlamentarul Tőkés a declarat că va intensifica acţiunile pentru ca România să recunoască autonomia Ţinutului Secuiesc ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Ambasadorul Germaniei în România: „Corupţia afectează aderarea la Sche... Laszlo Tokes se teme de diversiuni ale statului român la mitingul pent... Veşti bune pentru Piţurcă. A revenit Mutu. Pantilimon, titular la City... Circa 4.000 de etnici maghiari din România, alături de susţinători veniţi din Ungaria, au ieşit aseară în stradă, la Târgu-Mureş, pentru a cere autonomia Ţinutului Secuiesc. Sute de drapele secuieşti purtate de bărbaţi îmbrăcaţi în uniforme paramilitare maghiare, tineri şi bătrâni, ce purtau însemne ungureşti sau haine populare maghiare - acestea au fost petele de culoare ale mitingului. Oamenii au ascultat discursurile oficiale ale liderilor maghiari din ţară, dar şi poezii secuieşti. Europarlamentarul László Tökés, prezent la eveniment, a declarat: „Anul acesta este anul autonomiei! Vom demara toate acţiunile pentru obţinerea autonomiei Ţinutului Secuiesc. Am pierdut 20 de ani, timp în care au fost doar tergiversări. Este timpul ca România să recunoască autonomia Ţnutului Secuiesc". Susţinere catalană Alături de László Tökés au mai participat la mitingul de la Târgu-Mureş şi Biró Zsolt, preşedintele Partidului Civic Maghiar, dar şi Izsak Balázs, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc. Invitat special la proteste a fost şi Marc Gafarot I. Monjo, din partea Partidului pentru Convergenţă Catalană, Spania. Acesta a subliniat mai multe asemănări între situaţia secuilor şi cea a catalanilor. „Să nu renunţaţi niciodată la obţinerea autonomiei. Este dreptul vostru!", le-a transmis politicianul catalan protestatarilor.   Participanţii la eveniment, veniţi cu autocarele din zone precum Miercurea Ciuc, Sovata sau Sfântu Gheorghe, au scandat, printre altele: „Autonomie! Autonomie! Viitorul României!". „Este o zi specială pentru toţi maghiarii. Sperăm ca politicienii să ne asculte dorinţele şi să ne vedem visul împlinit", a spus Monika Szabo (38 de ani), participantă la protestul de aseară. De partea cealaltă, românii din Târgu-Mureş cred că astfel de manifestări au doar un scop politic. „An de an, au loc astfel de manifestaţii şi nu se rezolvă nimic. Maghiarii sunt nişte unelte politice şi toate tensiunile astea nu fac altceva decât să creeze diversiuni în rândul populaţiei. Altele sunt problemele românilor, nu dorinţele maghiarilor să obţină autonomia", a fost de părere George Popa (62 de ani), pensionar din Târgu-Mureş. Evenimentul de aseară, organizat de către Consiliul Naţional Secuiesc, i-a comemorat pe martirii secui executaţi de austrieci, la data de 10 martie 1854. Organizaţiile civice şi politice maghiare au transmis Guvernului României, cu ocazia evenimentului de ieri, un mesaj comun, arătându-şi sprijinul pentru iniţiativa regionalizării administrative. Totodată, aceştia au solicitat păstrarea unităţii aşa-numitului Ţinut Secuiesc, prin formarea unei regiuni cu acest nume. Consiliul Naţional Secuiesc şi membrii Partidului Civic Maghiar (PCM) i-au îndemnat pe participanţii la marş să fie calmi şi să-şi urmeze interesul, şi anume acela de dobândire a autonomiei Ţinutului Secuiesc. „Autonomia nu trebuie să fie temă de campanie electorală, mereu am susţinut asta, iar din acest motiv nu am marşat pe ideea aceasta la alegerile parlamentare", a declarat Biró Zsolt, preşedintele PCM. Manifestanţii au înaintat un memorandum prefectului de Mureş, Corneliu Grosu, după care au participat la decernarea premiilor Gabor Aron, unul dintre conducătorii forţelor revoluţionare maghiare din Transilvania, în timpul Revoluţiei din 1848 împotriva Imperiului Austriac. Maghiarii se temeau de "români drogaţi Faptul că manifestaţia avea ca obiect un subiect sensibil din punct de vedere etnic a dat naştere unor declaraţii menite să creeze tensiuni în rândul localnicilor, sub pretextul unor temeri şi al unor scenarii apocaliptice. „Noi ne vom ocupa de partea maghiară şi vom face tot ce ne stă în putere pentru a preveni orice conflicte ar putea apărea în cadrul manifestaţiei. Din păcate, nu se ştie niciodată pentru ce se pregătesc foştii securişti şi care sunt interesele obscure ale fostului regim comunist. Singura noastră grijă e dacă statul român nu are interesul special pentru crearea unei diversiuni", a declarat László Tökés, cu câteva zile înainte de miting. Avocatul Kincses Elöd, din Baroul Târgu-Mureş, a declarat recent că se teme de românii aduşi din altă parte, special pentru a da naştere unui scandal de proporţii. „Sunt convins că, dacă nu vor fi aduşi români beţi şi drogaţi, atunci nu va avea loc niciun incident în Târgu-Mureş. Dacă se organizează manifestaţia la fel ca în martie ‘90, cu venirea trupelor de intervenţie, atunci, cu siguranţă, o să fie jale", a spus avocatul maghiar. Totuşi, autorităţile mureşene au făcut tot ce le-a stat în putere pentru a elimina orice temere pe care partea maghiară o putea avea referitor la apariţia unor conflicte în timpul marşului. Chiar dacă se zvonea că Noua Dreaptă ar putea organiza o contramanifestaţie, care să ducă la incidente, reprezentanţii organizaţiei au declarat că vor ignora mitingul secuiesc de la Târgu-Mureş.   Zilele maghiarilor În fiecare an, în jurul datei de 15 martie, Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, Târgu-Mureş este scena manifestaţiilor în cadrul cărora etnicii maghiari îşi comemorează eroii. Monumentul Secuilor Martiri, Casa György Bernády şi Cetatea Medievală sunt locurile care găzduiesc aceste evenimente. Manifestaţii şi în străinătate La Budapesta şi în alte trei oraşe din Ungaria au fost organizate demonstraţii în favoarea autonomiei Ţinutului secuiesc, scrie cotidianul „Magyar Nemzet". La Budapesta, manifestaţia a început cu intonarea imnului secuiesc, iar participanţii purtau drapele secuieşti. Preşedintele Societăţii Pentru Ţinutul Secuiesc, György Mózes Arpad, a declarat că este foarte important ca manifestanţii să ajungă în faţa Ambasadei României, „pentru a se pune capăt şirului de denaturări diplomatice româneşti. A venit timpul ca opinia publică şi oamenii politici din UE să afle că, de fapt, dorinţa de dobândire a autnomiei secuieşti are un fundament juridic unional", a declarat Arpad. Demonstraţii de solidaritate au avut loc şi în oraşele Szolnok, Keszthely şi Sárospatak. Acţiuni asemănătoare erau programate în faţa ambasadelor şi consultatelor româneşti la Londra, Viena, Helsinki, Haga, München, Stuttgart, Stockholm şi Zürich, în SUA (New York, Cleveland şi Los Angeles) şi în Canada (Toronto şi Ottawa). (Eva Galambos)