Căutare

Preşedintele Ungariei ceruse înfiinţarea „regiunii de dezvoltare Ţinutul Secuiesc”,

Joi seară, preşedintele Traian Băsescu s-a aflat, preţ de circa două ore, la Miercurea Ciuc, unde a ţinut să răspundă cu o vizită oficială „fulger” vizitei private de 5 zile pe care omologul său ungar Solyom Laszlo o efectuează în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, pentru comemorarea revoluţiei antisovietice din 1956 din Ungaria, devenită una dintre cele trei sărbători naţionale ale maghiarimii.

Prezenţa lui Traian Băsescu alături de Solyom Laszlo a însemnat şi o premieră istorică: pentru prima dată, la o comemorare de către maghiarii din România a revoluţiei de acum 52 de ani de la Budepesta a fost intonat şi imnul României şi a putut fi văzut fluturând şi tricolorul românesc. Chiar dacă s-a ferit să pronunţe în discursul său cuvântul „autonomie”, preşedintele Ungariei s-a dovedit a fi pe aceeaşi lungime de undă cu propagandiştii autonomiei teritoriale a aşa-zisului Ţinut Secuiesc, insistând pentru transformarea acestuia într-o regiune de dezvoltare distinctă. „Dacă Ţinutul Secuiesc formează până în zilele noastre o unitate istorică, este de apreciat solicitarea de a crea un cadru administrativ adecvat, care să corespundă acestei unităţi existente şi care să asigure dezvoltarea ei în continuare. E vorba de crearea unei regiuni de dezvoltare în Ţinutul Secuiesc, ceea ce consider că este echitabil şi realist. Ţinutul Secuiesc, ca şi alte zone locuite de maghiari din alte ţări, este apărat de acel principiu din dreptul internaţional care interzice schimbarea relaţiilor interetnice, dar este nevoie de mai mult decât atât pentru maghiari de aici”, a spus Solyom Laszlo.

În replică, Traian Băsescu a reiterat, în alocuţiunea sa, ştiuta-i zicere „tot atâta autonomie la Odorheiu Secuiesc ca la Caracal”. „Eu sunt un om care crede foarte mult în libertatea fiecăruia, eu însumi sunt un om care uneori îmi permit libertăţi dincolo de limitele pe care mi le permite funcţia şi înţeleg foatre bine nevoia de libertate a fiecărui cetăţean român. Şi vă pot spune că privesc egal la dreptul la libertate al românilor, al cetăţenilor români de etnie maghiară, al italienilor, al sârbilor, al cerchezilor, al ucrainenilor, al tuturor celor 18 minorităţi care trăiesc în România. În mod egal, majoritari şi minoritari, avem dreptul să ne păstrăm cultura, obiceiurile, spiritul naţiunii de care ne simţim legaţi. Dar vreau să înţelegeţi că la fel de multă nevoie de libertate şi autonomie au şi cei din Caracal, şi cei din Arad, şi cei din Odorheiu Secuiesc, şi cei din Sfântu Gheorghe, şi cei din Constanţa, toţi avem nevoie de libertatea de a ne lua deciziile la nivelul comunităţii noastre”, a insistat Băsescu, făgăduind apoi că „din acest punct de vedere, voi considera că un obiectiv major al guvernului următor este să facă ceea ce n-a făcut din acest punct de vedere actualul guvern.”

După ce şi-a încheiat alocuţiunea cu omagierea Revoluţiei din 1956 din Ungaria şi a victimelor represiunilor ce i-au urmat – între care s-au numărat şi mulţi români, cehi, slovaci, sârbi etc. – şeful statului român i-a făcut omologului său ungar şi un cadou: un exemplar al „Raportului Tismăneanu” de condamnare a comunismului, prezentat în 2006 în Parlament, oferit ca răspuns la reproşul lui Solyom Laszlo privind tergiversarea reabilitării juridice şi a despăgubirii victimelor represiunii din ’56 din România, făgăduită de Traian Băsescu anul trecut.