Căutare

Pentru că i-a lovit în autonomie, secuii au divorţat de Băsescu

2000 de etnici maghiari au ieşit, ieri, în stradă, cerându-i preşedintelui să-şi ceară scuze pentru „jignirea” adusă atunci când le-a refuzat categoric autonomia pe criterii etnice

Europarlamentarul Sogor Csaba spune că, de acum încolo, pentru autonomişti, calea paşnică, „a Parlamentului şi a microfonului”, nu mai este „suficientă”

Pentru „jignirile grave” aduse secuilor, numele preşedintelui Traian Băsescu a fost huiduit, ieri, de cei aproximativ 2000 de participanţi la mitingul autonomist desfăşurat în cursul după-amiezii, la Sfântu Gheorghe. Jignirea constă în faptul că Băsescu declarase, la Budapesta, că autonomia Ţinutului Secuiesc nu va avea loc „niciodată”.

Alături de şefii administraţiilor locale din Covasna şi Harghita - primarul din Sf. Gheorghe, Antal Arpad,  preşedinţii Consiliilor Judeţene Covasna şi Harghita, Tamas Sandor şi Borboly Csaba – în fruntea participanţilor s-au aflat parlamentarii UDMR Albert Almos, Edler Andras şi Korodi Attila, europarlamentarul Sogor Csaba şi reprezentanţii mai multor organizaţii civice, inclusiv de extremă-dreapta precum Garda Maghiară.

Organizată de cele patru biserici istorice maghiare - la iniţiativa preotului unitarian Kovacs Istvan, consilier municipal al organizaţiei Partidului Civic Maghiar din Sf. Gheorghe, unde e şi vicepreşedinte - şi „asumată” imediat de toţi liderii UDMR, PCM şi CNS (Consiliul Naţional Secuiesc), manifestaţia a fost anunţată ca un protest împotriva intenţiilor Guvernului de a-i schimba din funcţii pe şefii de etnie maghiară ai instituţiilor deconcentrate, numiţi în funcţii de UDMR la finele lui 2004. „În judeţele Covasna şi Harghita, maghiarii reprezintă 75%, respectiv aproape 90% din populaţie, aşa că trebuie să fie reprezentaţi în aceeaşi proporţie şi la conducerea prefecturilor şi a instituţiilor descentralizate, criteriul etnic trebuie să fie principalul criteriu în acest sens”, ne-a explicat şeful C.J. Covasna, Tamas Sandor.

Jalbă în zece puncte

Acest „deziderat legitim” abia dacă a fost amintit însă de unul dintre vorbitori, mitingul dovedindu-se, cap-coadă, unul consacrat exclusiv autonomiei teritorial-etnice a aşa-zisului Ţinut Secuiesc. În momentul în care unul dintre vorbitori a pronunţat numele lui Băsescu, amintind declaraţia acestuia de la Budapesta, că zisa autonomie se va realiza „niciodată”, mulţimea a izbucnit în fluierături şi huiduieli, transformate apoi, instantaneu, în aplauze şi ovaţii când vorbitorul l-a somat să-şi ceară neîntârziat „scuze pentru jignirea gravă adusă secuilor”. „Când e vorba de autonomie, nu există niciodată, asta trebuie să înţeleagă bine Traian Băsescu, pentru că preşedinţii vin şi se duc, guvernele vin şi se duc, dar Ţinutul Secuiesc e veşnic!”, a mai fost avertizat şeful statului. Somaţia privind scuzele figurează, de altfel, şi în capul petiţiei în 10 puncte citite la finalul mitingului – încheiat cu intonarea imnului secuiesc şi a celui al Ungariei – ai cărei destinatari sunt Preşedinţia şi Guvernul României, precum şi Parlamentul European.

După ce i-au cerut lui Traian Băsescu să-şi retragă declaraţiile „care au indignat secuimea”, manifestanţii au solicitat „respectarea proporţiei etnice în instituţiile publice descentralizate, încetarea populării controlate, mai mult sau mai puţin mascate, prin care se urmăreşte modificarea componenţei etnice, oprirea creşterii numerice  a unităţilor militare şi trecerea imobilelor deţinute de acestea în subordinea administraţiei public locale, înfiinţarea de către statul român a unei universităţi maghiare, cu finanţare din bugetul statului, recunoaşterea limbii maghiare, alături de limba română, ca limbă oficială regională, recunoaşterea drepturilor colective şi autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc”.

Europarlamentarul Sogor Csaba ameninţă

După miting au prins glas şi politicienii UDMR şi PCM, care evitaseră să ia cuvântul, pe motiv că „mitingul a fost organizat de biserici, nu de partide”.

Cel mai vehement s-a dovedit europarlamentarul Sogor Csaba, care nu a ezitat să arunce o ameninţare voalată, referitoare la ce ar putea urma dacă autorităţile române nu vor da curs acestor revendicări: „Maghiarii din România au militat întotdeauna pentru drepturile lor numai pe cale paşnică, pe calea Parlamentului şi a microfonului, dar se pare că acest lucru nu mai este suficient, se pare că microfonul Parlamentului sau votul în Guvern ori în opoziţe al UDMR nu mai sunt de ajuns” .