Căutare

Preşedintele UDMR Marko Bela a afirmat, pentru HIR Tv online, că, în cadrul campaniei electorale pentru locale, Uniunea va trebui să-şi exprime clar obiectivele – obĹŁinerea autonomiei locale şi teritoriale, descentralizarea administraĹŁiei locale şi reprezentarea în Guvernul României.

PRIORITĂŢI. "În campania electorală trebuie să exprimăm clar ce dorim să obĹŁinem în următorii patru ani: descentralizarea administraĹŁiei locale, reprezentarea în Guvernul României, respectiv autonomia locală şi teritorială", a declarat Marko. Liderul Uniunii a explicat că în centrul ţării se află o zonă locuită de maghiari, "iar ei vor trebui să solicite autonomia acestui teritoriu. Kosovo va crea un precedent nu numai pentru Ţinutul Secuiesc, dar şi pentru celelalte minorităţi europene", a declarat Marko Bela. Liderul UDMR va milita şi pentru realizarea "unui Ţinut Secuiesc puternic". Cât priveşte relaĹŁia cu PCM, Marko Bela s-a arătat nemulĹŁumit de faptul că judeĹŁele Covasna, Harghita şi Mureş nu colaborează, iar comunitatea maghiară este divizată, "proces care a culminat cu apariĹŁia Partidului Civic Maghiar. PCM vorbeşte despre libertate de a alege, dar ce fel de libertate este aceea când acest partid se va prezenta la alegeri cu liste alcătuite din foşti membri ai UDMR. Pe liste sunt înscrişi politicieni care nu au fost trecuĹŁi pe listele UDMR, deoarece nu au programe electorale".

RADICAL. AfirmaĹŁiile liderului UDMR sunt mai radicale decât în momentul în care a apărut situaĹŁia declarării independenĹŁei Kosovo. Cu acea ocazie, Marko a precizat că se creează un precedent în cazul Kosovo, dar a ĹŁinut să facă diferenĹŁierea între nevoia descentralizării în România, implicit pentru Covasna, Harghita, Mureş, şi obĹŁinerea autonomiei teritoriale. "Autonomii se solicită în acele situaĹŁii unde nu se pune problema atingerii integrităţii statului şi nu se pune problema independeĹŁei. E o diferenţă clară de fond între cele două soluĹŁii", a afirmat Marko, pe 19 februarie. Cu aceeaşi ocazie, liderul Uniunii a admis că "nu este niciun secret" faptul că UDMR are inclus în programul său diferite forme de autonomie, dintre care unele fără legătură cu teritoriul, şi anume autonomia culturală, care solicită putere de decizie prin foruri alese. Pe 19 februarie, liderul Uniunii s-a referit şi la Ţinutul Secuiesc, unde se solicită o autonomie teritorială. "Eu n-am înĹŁeles de ce zilele acestea s-a făcut o confuzie voită între ideea de independenţă şi cea de autonomie. În cazul autonomiilor, fie mai moderate, fie mai radicale nu se pune problema Kosovo, problema independenĹŁei. Se caută astfel de soluĹŁii în cazul acelor comunităţi etnice care sunt bine integrate în statul existent, în ĹŁara lor, nu contestă integritatea ţării, dar caută soluĹŁii prin care să aibă o forţă mai mare", a explicat Marko. În acest sens, preşedintele Uniunii a militat pentru autonomia locală, nu doar pentru maghiari, dar pentru toată ĹŁara. " Deocamdată nu vorbim de o autonomie teritorială specială, ci de nevoia autonomie locale în cadrul întregii societăţi", a afirmat Marko, care a adăugat că autonomia teritorială ar presupune acordarea unor atribuĹŁii mai puternice comunităţii, atribuĹŁii ce ĹŁin de indentitatea naĹŁională. Întrebat dacă totuşi obĹŁinerea autonomiei nu va reprezenta un prim pas pentru independenţă, Marko a răspuns că România, ca membră UE, este "în curs de demolare a frontierelor". "În ce priveşte situaĹŁia maghiarilor din România, nu se pune problema nici din punct de vedere geografic, nici din alte puncte de vedere. Pur şi simplu avem două judeĹŁe, Covasna şi Harghita, cu populaĹŁie majoritară secuiască sau maghiară, în inima ţării", a afirmat liderul UDMR. În plus, pe 15 martie, la adunarea la Monumentul Secuilor Martiri din Târgu Mureş pentru a comemora 160 de ani de la revoluĹŁia ungară de la 1848, Marko a afirmat că Uniunea nu vrea să dezmembreze ĹŁara prin autonomie, ci să construiască Transilvania şi să dezvolte Ţinutul Secuiesc. Repet, noi ştim mai bine de ce e nevoie aici decât cei din altă parte”, a precizat liderul UDMR. La momentul declarării independenĹŁei regiunii Kosovo, UDMR a fost prima formaĹŁiune care a reacĹŁionat, în sensul precizării că se creează un precedent. De asemenea, parlamentarii Uniunii au fost singurii care au votat împotriva declaraĹŁiei Legislativului de nerecunoaştere a independenĹŁei noului teritoriu.