Căutare Numele cotidianului: Jurnalul Naţional Ministrul de Externe ungar, Janos Martonyi, care s-a aflat săptămâna trecută într-o vizită de două zile la Bucureşti , este de părere relaţiile bilaterale cu România trec printr-o perioadă mai grea, iar singura soluţie în rezolvarea conflictelor este dialogul, relatează nol.hu. În contextul discuţiilor despre autonomie teritorială din ultima vreme, oficialul ungar şi-a exprimat părerea şi în legătură cu o eventuală anexare a Transilvaniei la Ungaria, afirmând: „Încerc să fiu foarte politicos. A reanexa Transilvania la Ungaria este o prostie absolută şi desăvârşită. Nici nu ar trebui să răspund la asta. Dar vorbind serios despre autonomie. Există diverse forme de autonomie. Am vorbit deja despre cea culturală, pe care o recunoaştem. Nu spun că o oferim, ci că o recunoaştem. Este o discuţie mai veche despre drepturile colective. Deci recunoaştem autonomia culturală ca dreptul minorităţilor noastre. Sunt multe alte forme de autonomie în Europa, inclusiv diferite nivele ale autonomiei teritoriale. Putem s-o numim decentralizare sau în multe alte feluri, dar ideea centrală este ca o comunitate să aibă posibilitatea, dreptul de a gestiona chestiunile care o privesc, cel puţin într-un teritoriu dat", a spus Janos Martonyi. Ministrul ungar reaminteşte că diversele dispute dintre România şi Ungaria nu pot fi rezolvate decât pe calea dialogului. "Cred că în ceea ce priveşte controversele, avem nevoie de dialog. Scopul dialogului este să creştem gradul de încredere. Aşa că, chiar dacă vorbim despre steagul secuiesc, ori despre folosirea limbii materne sau despre studiile la universitate sau restituirea proprietăţilor bisericii, sau oricare ar fi subiectul, nu întotdeauna avem aceleaşi abordări sau aceeaşi viziune. Trebuie să continuăm dialogul. Şi acesta este de fapt şi scopul vizitei mele. Acum avem o perioadă mai puţin uşoară a relaţiilor noastre. Grija mea era că poate retorica folosită în România, a mers puţin prea departe. Am devenit emotivi şi eu cred că emoţiile nu sunt sfetnici buni în relaţiile internaţionale. Un alt scop al vizitei mele este să liniştesc aceste emoţii şi bineînţeles să urmăresc puţin mai mult retorica", a mai spus Janos Martonyi. Oficialul ungar adaugă că o altă problemă ce poate fi rezolvată tot prin dialog este cea a steagului secuiesc, care a ridicat numeroase controverse în ultima perioadă în România. „Dacă mergeţi la Gyula, Mehkerek, puteţi vedea pe cladiri ale autorităţilor locale, clădiri oficiale, clădiri publice, steagul românesc şi asta este în regulă. Pe mine mă bucură. Asta înseamnă că este o comunitate românească care se simte mai bine dacă are steagul naţional românesc arborat pe o clădire publică. Aşadar este doar o diferenţă între noi. Am înţeles că în această ţară este o problemă dacă steagul unei comunităţi este arborat pe o clădire publică. Sunt discuţii despre legislaţie şi regulamente, nu este foarte clar, din câte am înţeles eu doar folosirea steagului naţional este cumva restricţionată". Întrebat dacă situaţia reală dintre România şi Ungaria este chiar atât de rea, Ministrul de Externe al Ungariei a spus că suspiciunile existente sunt cele mai periculoase. „Cred că sunt îndoieli şi suspiciuni. Şi dacă ai îndoieli şi suspiciuni, primul lucru pe care trebuie să-l faci este să le risipeşti. Cred, şi asta este poate legat de retorică de asemenea, că oamenii uneori cred lucruri care nu sunt adevărate. De exemplu, noi nu suntem duşmani, doar ca să risipim una dintre suspiciunile de bază. Şi putem risipi aceste suspiciuni, sau îndoieli, doar discutând unii cu alţii. Nu vreau să dramatizez, dar emoţiile cresc şi retorica devine tot mai dificilă, atunci poate să apară un risc ca aceste tendinţe să fie inversate şi nu ne dorim acest lucru", a completat oficialul ungar. |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |