Căutare

Satula pana peste cap de neintelegerile cu PD pe marginea Statutului minoritatilor nationale, Uniunea lui Marko Bela (foto) pregateste demararea planului B: legiferarea controversatei autonomii culturale prin ratificarea rapida, de catre Executiv, a Chartei Limbilor Minoritare si Regionale. Charta, adoptata la Strasbourg in anul 1992, promoveaza acordarea unui set variat de drepturi minoritatilor nationale, drepturi care pot fi puse in practica in functie de necesitatile statelor. In conditiile in care documentul primeste unda verde din partea Guvernului, UDMR isi implineste o parte a dezideratelor prezentate in Statut: aplicarea prevederilor Chartei in invatamant, justitie, administratie, comunicare, cultura si economie dar si constituirea unui cadru legislativ facil autonomiei culturale. Desi in document nu este utilizata negru pe alb sintagma de "autonomie culturala", Charta prezinta un model incipient al autonomiei, problema care reprezinta un veritabil mar al discordiei in cadrul Coalitiei majoritare. "Charta Limbilor Minoritare si Regionale nu este ratificata de Romania in acest moment. Sper ca in saptamanile urmatoare sa adoptam varianta corelata in Guvern si apoi in Parlament. Dupa aceea, vor veni acele masuri prin care sa corelam legislatia interna cu Charta", a declarat sambata Marko Bela. Ministrul de stat a raspuns astfel unei intrebari referitoarea la disponibilitatea sa de a vedea in adoptarea unor prevederi ale Chartei o solutie la eventuala respingere Statutului minoritatilor nationale sau a adoptarii acestuia fara capitolul referitor la autonomia culturala. "Noi continuam demersurile pentru adoptarea legii si sunt convins ca va trece de votul Parlamentului", a declarat Marko, uitand parca de neintelegerile cu PD.

Prevederile documentului

In ceea ce priveste educatia, Charta stipuleaza, la articolul opt, ca institutiile romane sa prevada invatamantul, de la cel prescolar pana la cel universitar, in limbile minoritare, in zonele in care acest lucru se impune. De asemenea, documentul prevede ca statul roman "sa ia masuri pentru asigurarea predarii istoriei si a culturii pe care limba regionala sau minoritara le exprima". Mai mult, Charta mentioneaza infiintarea unor "organe de control" care sa monitorizeze " instituirea predarii in limbile minoritare. In domeniul justitiei, documentul pledeaza pentru ca, la cererea unei parti, tribunalele sa isi desfasoare procedurile si in limbile regionale sau minoritare, sa permita producerea de documente si de probe si in aceste limbi. In ceea ce priveste administratia publica statul roman va trebui sa "vegheze" ca functionarii autoritatilor administrative sa utilizeze si limbile minoritare, sa intocmeasca documente in aceste limbi. Charta mai prevede si "folosirea sau adoptarea alaturi de denumirea in limba oficiala, a formelor traditionale si corecte ale toponomiei in limbile regionale si minoritare". La capitolul comunicare, documentul mentioneaza infiintarea de televiziuni si posturi de radio in limbile minoritare. Mai mult chiar, Charta pledeaza pentru constituirea, in limbile minoritare, a unei terminologii administrative, comerciale, economice, sociale, tehnologice sau juridice. "Autonomia culturala ca si expresie nu figureaza in Charta dar acolo sunt prevederi care reprezinta esenta autonomiei culturale", ne-a declarat ieri senatorul UDMR, Eckstein Kovacs. De asemenea, liderul Marko Bela a declarat, sambata, ca ar dori ca presedintele Traian Basescu sa fie mai prudent cand face declaratii legate de minoritati.