Căutare

Un amendament adoptat azi la statutul minorităților naționale prevede că guvernul poate modifica graniețele unităților administrativ-teritoriale locuite de minorități dar fără a afecta drepturile acestora. Cu alte cuvinte, guvernul poate îngloba porțiuni din actualele județe Covasna, Harghita, Mureș în alte unități administartiv teritoriale. Astfel, la limită, bucăți din așa-zisul Ținut Secuiesc ar putea să devină componente ale unor superjudețe moldovenești.

Comisia pentru drepturile omului a adoptat, azi, un amendament la legea privind statutul minorităţilor naţionale astfel încât statul va putea modifica limitele unităţilor administrativ-teritoriale în care minorităţile naţionale deţin o pondere semnificativă, dar fără a aduce atingere drepturilor minorităţilor, fapt criticat de UDMR.

Schimbările din statut

În textul iniţial al legii se prevedea la articolul 14, alineatul trei, interzicerea modificării unităţilor administrativ-teritoriale, respectiv a circumscripţiilor electorale în defavoarea ponderii minorităţilor naţionale care locuiesc în mod tradiţional în acestea.

Amendamentul modifică această prevedere dând posibilitatea statului de a putea modifica limitele unităţilor administrativ-teritoriale în care minorităţile naţionale deţin o pondere semnificativă.

De s-a supărat UDMR

Această modificare s-a produs cu votul deputaţilor PDL, deşi reprezentantul UDMR în comisie, Attila Varga, s-a opus.

"Textul făcea referire la Convenţia cadru privind protecţia minorităţilor naţionale care prevede că statele trebuie să se abţină de la a modifica ponderea minorităţilor naţionale dintr-o anumită unitate administrativ-teritorială. Noi ţinem de acest lucru şi s-a găsit o formulare care ni se pare nepotrivită pentru că şi din punct de vedere juridic şi din punct de vedere al tehnicii legislative formulează o posibilitate a statului de a modifica fără a afecta eventual drepturile şi libertăţile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, ceea ce este o altă chestiune. (...) Ţinem (n.r. la această prevedere) pentru că aşa scrie în Convenţia cadru, nu noi am inventat acum această chestiune. Este în legislaţia noastră internă, nu am făcut apel la cea reglementare de drept internaţional", a spus Attila Varga.

El a precizat că UDMR va propune în plenul Camerei menţinerea formei iniţiale a articolului 14 din legea privind statutul minorităţilor naţionale.

Dezbateri fără presă și fără punctul de vedere al guvernului

Deputații din comisia pentru drepturile omului au refuzat să accepte punctele de vedere exprimate de  Academia Română și Forumul Civic al Românilor (FCR) din Covasna, Harghita şi Mureş asupra proiectului legii privind Statutul minorităţilor naţionale.

Reprezentantul Academiei Române, coferențiarul universitar , Radu Baltasiu a susţinut că Statutul minorităţilor  încalcă Legea fundamentală.

"Este o autonomie politică pe criterii etnice, care se află în afara Convenţiei-cadru de la Veneţia privind drepturile minorităţilor, a contextului european pe două chestiuni: introduce principiul teritorial de acordare a drepturilor şi principiul drepturilor colective pentru susţinerea drepturilor individuale.
Din această perspectivă se introduce un principiu neconstituţional, şi anume drepturile colective pe criterii etnice. Statul român va pierde dreptul de a-şi exercita suveranitatea în mijlocul României. (...) Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române consideră că această lege este în afara Constituţiei", a declarat Baltasiu.

Deputații din comisia pentru Drepturile Omului au decis să discute asăzi controversatul Statut al minorităților cu ușile închise.

Propunerea a fost făcută la începutul şedinţei de preşedintele comisiei, Nicolae Păun.Pentru că soluția a fost respinsă de Sergiu Andon (PC), cele două propuneri au fost supuse la vot, şase din cei unsprezece membrii ai comisiei votând pentru neparticiparea presei la şedinţă.

Amânare din cauza absenței punctului de vedere al Guvernului

Comisia pentru drepturile omului a decis ieri amânarea dezbaterilor asupra Statutului minorităţilor pentru că nu exista un punct de vedere al Guvernului pe acest proiect.

"Avizul Guvernului este necesar pentru că asta e litera Regulamentului, dar mai ales pentru că e un proiect de maximă importanţă naţională (...) Cum o să ne permitem să nu aflăm punctul de vedere al Guvernului? Mai ales că proiectul a fost trimis în Parlament de Guvernul Tăriceanu, de a cărui tristă, nefericită moştenire, Guvernul actual încearcă să se debaraseze din 2008 încoace", a afirmat ironic deputatul PC Sergiu Andon.

În plus, el a opinat că raportul trebuie elaborat de cele trei comisii care fuseseră iniţial sesizate în fond pentru dezbatera acestei legi, şi nu doar de Comisia pentru drepturile omului. La această părere s-a raliat şi social-democratul Horia Grama.

Altă amânare, același motiv

Comisia pentru drepturile omului a încercat şi săptămâna trecută să discute Statutul minorităţilor, însă dezbaterea pe fond s-a amânat tot din cauza lipsei unui punct de vedere al Guvernului. Liderii UDMR au transmis că doresc adoptarea Legii până la sfârşitul acestei sesiuni parlamentare.

Statutul Minorităţilor se află în dezbaterea Camerei Deputaţilor în calitate de for decizional din anul 2005, după ce a fost respins de Senat în același an. Coaliţia a stabilit încă din primăvara acestui an să adopte legea până cel târziu în iunie, însă Statutul a fost lăsat pentru ultima sută de metri a actualei sesiuni.

Băsescu: Colecție de drepturi existente

Preşedintele Traian Băsescu declara pe 20 mai la TVR, că ar adopta şi "azi" Legea statutului minorităţilor, pentru că aceasta este doar o colecţie de drepturi din toate legile existente în România.

De cealaltă parte, Opoziţia a criticat proiectul susţinând că unele prevederi duc la crearea unui stat paralel şi a ameninţat cu depunerea unei moţiuni de cenzură dacă Guvernul îşi asumă răspunderea pe această lege.

Autonomie culturală pentru minorități

Cele mai delicate şi contestate prevederi ale legii sunt conţinute de Capitolul V al proiectului Legii statutului minorităţilor, care priveşte "autonomia culturală". Aceasta este definită drept "capacitatea comunităţii unei minorităţi naţionale de a avea competenţe decizionale în problemele privind identitatea sa culturală, lingvistică şi religioasă, prin consilii alese de către membrii săi".

De asemenea, textul legii mai prevede că "autonomia culturală a minorităţilor naţionale se referă la următoarele categorii de competenţe:

·                          a) elaborarea strategiilor şi priorităţilor privind învăţământul în limba maternă a comunităţilor naţionale;

·                          b)organizarea, administrarea şi controlul educaţiei în limba maternă în instituţiile de învăţământ particulare, sau participarea în parteneriat cu autorităţile publice competente la realizarea acestor atribuţii, în cazul instituţiilor din sistemul public de învăţământ;

·                          c) organizarea, administrarea şi controlul, în condiţiile legii, a instituţiilor culturale de drept privat în limba maternă, sau de cercetare şi dezvoltare a culturii proprii, ori, după caz, participarea în parteneriat cu autorităţile publice competente la realizarea acestor atribuţii, în cazul instituţiilor culturale de drept public;

·                          d) înfiinţarea şi administrarea unor mijloace de comunicare în masă proprii, ori participarea în parteneriat cu autorităţile publice competente la organizarea unor posturi, secţii, redacţii, ori emisiuni în cadrul societăţilor publice de radio şi televiziune;

·                          e) participarea la elaborarea strategiilor şi priorităţilor de protejare şi punere în valoare a monumentelor istorice, respectiv a patrimoniului cultural mobil al minorităţii naţionale respective;

·                          f) administrarea sau, după caz, participarea în parteneriat cu autorităţile publice competente, ori monitorizarea administrării fondurilor destinate finanţării activităţilor specifice din domeniul păstrării, dezvoltării şi exprimării identităţii culturale, lingvistice şi religioase a minorităţilor naţionale cu excepţia fondurilor prevăzute la art. 54;

·                          g) numirea conducerii instituţiilor particulare de învăţământ cu predare în limba minorităţilor naţionale, precum şi a instituţiilor culturale de drept privat a minorităţii naţionale respective;

·                          h) avizarea numirii conducerii instituţiilor de învăţământ de stat cu predare în limba minorităţilor naţionale, precum şi a instituţiilor publice de cultură a minorităţii naţionale respective, în condiţiile legii;

·                          i) propunerea numirii conducerii instituţiilor de învăţământ de stat, în care funcţionează subunităţi cu predare în limba maternă;

·                          j) propunerea numirii unor reprezentanţi ai minorităţii naţionale respective în cadrul Ministerul Culturii şi Cultelor şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în cadrul unor departamente cu atribuţii privind cultura minorităţilor naţionale şi învăţământul în limba maternă a minorităţilor naţionale;

·                           k) înfiinţarea şi decernarea unor burse şi premii culturale şi ştiinţifice".

Nu în ultimul rând, se mai prevede că în scopul exercitării competenţelor şi atribuţiilor de mai sus, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pot iniţia constituirea Consiliului National al Autonomiei Culturale.