CÄutare Numele cotidianului: Jurnalul NaĹŁional PreĹedintele Traian BÄsescu a transmis, luni, un mesaj cu ocazia Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, în care le spune etnicilor maghiari din România sÄ fie mândri Ĺi de calitatea lor de cetÄĹŁeni români. "Ziua de 15 martie este comemoratÄ ca ziua de sÄrbÄtoare a maghiarilor de pretutindeni, aĹa cum Ziua NaĹŁionalÄ a României este un moment emoĹŁionant pentru fiecare român, indiferent pe ce meridian al globului s-ar afla. Evenimentele evocate reprezintÄ atât revoluĹŁia paĹoptistÄ din Ungaria, parte integrantÄ a valului revoluĹŁionar care a cuprins Europa în anii 1848-1849, cât chiar mai mult decât atât, Ĺi anume aspiraĹŁiile maghiarilor, ale românilor Ĺi celorlalte naĹŁiuni europene, legate de valorile modernizÄrii Ĺi emancipÄrii naĹŁionale", aratÄ BÄsescu, în masjul dat publicitÄĹŁii de AdministraĹŁia prezidenĹŁialÄ. El aminteĹte cÄ scopurile revoluĹŁiei din 1848 au fost desfiinĹŁarea iobÄgiei, libertatea presei, abolirea cenzurii, suportarea în mod egal de cÄtre toĹŁi cetÄĹŁenii a îndatoririlor publice. "DeĹi revoluĹŁia a fost înÄbuĹitÄ în toatÄ Europa, idealurile revoluĹŁiei au ieĹit victorioase în timp, voinĹŁa popularÄ neputând fi înfrântÄ nici mÄcar prin puterea armelor. RevoluĹŁia, începutÄ pe 15 martie 1848, a întrunit un larg consens în societatea vremii Ĺi a fost susĹŁinutÄ de cele mai luminate personalitÄĹŁi ale epocii, uneori chiar cu preĹŁul vieĹŁii, cum a fÄcut-o poetul PetĹfi Sándor", adaugÄ preĹedintele BÄsescu. Ĺeful statului precizeazÄ cÄ Ĺi astÄzi ideea de modernizare a statului rÄmâne dorinĹŁa majoritÄĹŁii cetÄĹŁenilor, aĹa cum reiese Ĺi din rezultatul referendumului din noiembrie 2009, iar voinĹŁa poporului, aĹa cum demonstreazÄ exemplul revoluĹŁiei paĹoptiste, este de neînfrânt. "Dragi concetÄĹŁeni maghiari, înĹŁeleg Ĺi respect sentimentul de mândrie care vÄ cuprinde în aceastÄ zi deosebitÄ Ĺi sunt alÄturi de dumneavoastrÄ. Maghiarii au dovedit în decursul istoriei cÄ sunt un popor care a luptat pentru libertate", mai declarÄ Traian BÄsescu, adÄugând cÄ maghiarii au dovedit acest lucru Ĺi în anul 1956 când s-au ridicat împotriva dictaturii comuniste, dând o direcĹŁie în acest sens în zona CentralÄ Ĺi de Est a Europei, dar Ĺi în decembrie 1989, când au participat la rÄsturnarea dictaturii comuniste din România. "În acelaĹi timp, cred cÄ trebuie sÄ fiĹŁi mândri Ĺi de calitatea dumneavoastrÄ de cetÄĹŁeni români. România este patria comunÄ a tuturor cetÄĹŁenilor ei, indiferent de originile acestora. DacÄ în perioada dictaturii comuniste drepturile omului, între care Ĺi drepturile persoanelor aparĹŁinând minoritÄĹŁilor naĹŁionale, au fost nesocotite, în ultimii 20 de ani s-au fÄcut paĹi ireversibili în construcĹŁia unei societÄĹŁi democratice Ĺi pluraliste, unde drepturile minoritÄĹŁilor sunt garantate chiar prin ConstituĹŁie Ĺi mai nou prin Tratatul de la Lisabona al Uniunii Europene care se întemeieazÄ inclusiv pe respectarea drepturilor persoanelor care aparĹŁin minoritÄĹŁilor naĹŁionale", susĹŁine preĹedintele BÄsescu. Ĺeful statului menĹŁioneazÄ cÄ prezenĹŁa reprezentanĹŁilor maghiarilor în Parlamentul României, în administraĹŁiile locale Ĺi chiar în Guvern reprezintÄ garanĹŁia cÄ relaĹŁiile interetnice din România vor continua în aceeaĹi sferÄ a normalitÄĹŁii. "În contextul actual, în care România Ĺi Ungaria fac parte din aceeaĹi mare familie europeanÄ, cu scopuri comune de modernizare Ĺi bunÄstare a statului, asumarea acestei triple identitÄĹŁi Ĺi mândrii, de a fi maghiar Ĺi cetÄĹŁean român, dar Ĺi european totodatÄ, a devenit mai uĹoarÄ Ĺi mai naturalÄ decât a fost vreodatÄ în istorie. Toate acestea sunt necesare pentru o realÄ consolidare a democraĹŁiei atât în România, cât Ĺi în Ungaria, pentru a Ĺterge toate urmele vechiului regim puternic centralizat comunist. În încheiere, le transmit tuturor maghiarilor din România, cu ocazia sÄrbÄtoririi zilei de 15 martie, fericire Ĺi bunÄstare, Ĺi sÄ aibÄ încredere într-un viitor european mai bun, alÄturi de toĹŁi ceilalĹŁi cetÄĹŁeni români", mai precizeazÄ BÄsescu.
|
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. Ăn cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât ĂŽn limba română cât şi ĂŽn limba maghiară. Ăn munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  În viitoare analize. |