În timp ce unii prefecți își fac calcule ca să vadă dacă vor mai rămâne sau nu în funcție, la fel ca și președinții de consiliu, la Ministerul Administrației specialiștii scriu proiectul pentru a-l trimite în circuitul de avizare interministerial. Potrivit unor surse politice, citate de Agerpres, pe masa Guvernului există deja o schiță a proiectului, care prevede printre altele o împărțire pe opt județe, bazată în mare parte pe actualele regiuni de dezvoltare, cu tot atâtea consilii județene, dar cu atribuții diminuate în favoarea prefecturilor și consiliilor locale.Cu o hartă în față, înarmată cu date privind populația și suprafața României, dar și cu statisticile privind gradul de absorbție a fondurilor europene, o comisie a Ministerului Administrației și Internelor așterne pe hârtie noua reorganizare teritorială a țării.Majoritatea principiilor privind trasarea noii hărți administrativ-teritorială a României au fost deja stabilite: o regiune nu trebuie să aibă sub trei milioane de locuitori, va fi un singur prefect, o singură prefectură și nici un consiliu jedețean într-o regiune.Totodată, noii prefecți vor fi atenți aleși din rândul celor care au implementat cu succes fonduri europene, s-au implicat în dezvoltarea județelor și au o notoritetae bună, potrivit unor surse democrat liberale.Proiectul ar urma să fie asumat de Guvern până la finele lunii iunie, la pachet cu legea minorităților, pentru a se asigura sprijinul voturilor UDMR în legislativ.Funcția de prefectul de Ilfov va dispăreaPotrivit acelorași surse, funcția de prefect de ilfov va dispărea, iar Bucureștiul și județul Ilfov vor avea un singur prefect, în timp ce președinții de consiliu vor fi eliberați și ei din funcție.”Dacă se va pune în aplicare această variantă, regiunea București-Ilfov va atrage mai multe fonduri euronepe. Anul trecut, doar Bucureștiul a pierdut nu mai puțin de 400 de milioane de euro”, au explicat sursele, care au adăugat sursele.
8 CJ-uri golite de atribuţii, puterea prefecturilor şi consiliilor locale, întărită
Viitoarea structură administrativ-teritorială a României va cuprinde numai 8 judeţe, limitele fiecăreia urmând a fi trasate, în bună parte, pe cele ale actualelor regiuni de dezvoltare. Corpul prefecţilor şi cel al preşedinţilor de consilii judeţene nu vor dispărea, doar vor fi mult reduse. Cei opt şefi de CJ-uri vor avea atribuţiile mult diminuate, cea mai mare parte a prerogativelor lor urmând a fi transferate către consiliile locale şi către prefecturi, potrivit unui proiect de lege pe care guvernul şi-ar asuma răspunderea, la pachetul cu legea minorităţilor, susţin surse politice citate de Agerpres.
Potrivit actului normativ, preşedintele consiliului judeţean ar urma să fie secondat tot de doi vicepreşedinţi, ce vor fi aleşi din rândul consilierilor judeţeni.
În paralel, prefecturile din actualele judeţe ar urma să fie transformate în oficii prefecturale, urmând să existe o singură prefectură condusă de un prefect, în municipiul reşedinţă de judeţ. Şi actualele direcţii deconcentrate îşi vor pierde personalitatea juridică şi vor primi denumirea de servicii sau birouri ale instituţiilor deconcentrate din reşedinţele judeţene, mai susţin sursele citate.
Judeţe pe actualele regiuni de dezvoltare?
Conform surselor, actul normativ, aflat pe masa guvernului, nu a stabilit deocamdată criteriile după care vor fi desemnate reşedinţele noilor judeţe. Cel mai probabil, titulatura noilor judeţe va ţine cont de denumirea istorică a zonelor.
Judeţele din regiunea de dezvoltare nord-est, respectiv Suceava, Botoşani, Iaşi, Vaslui, Neamţ şi Bacău ar putea deveni judeţul Moldova Nord. Judeţul format din regiunea de dezvoltare sud-est (Vrancea, Galaţi, Brăila, Tulcea, Buzău şi Constanţa) se va numi Moldova Sud. Judeţul Muntenia va cuprinde judeţele din regiunea de dezvoltare Sud Muntenia (Prahova, Dâmboviţa, Argeş, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu şi Teleorman) iar judeţul Oltenia va îngloba regiunea de dezvoltare regională Sud Vest Oltenia (Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Olt şi Dolj). Judeţul Banat va avea graniţele pe actuala regiune de dezvoltare regională Vest (Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş) iar judeţul Crişana va fi înfiinţat pe actuala structură a regiunii de dezvoltare nord-vest (Bihor, Bistriţa Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare şi Sălaj). Judeţul Bucureşti va cuprinde regiunea Bucureşti-Ilfov. O problemă încă nerezolvată este a denumirii judeţului din regiunea centru, care cuprinde Alba, Sibiu, Mureş, Harghita, Covasna şi Braşov.
Asumare la pachet cu statutul minorităţilor
Odată cu legea care prevede noua împărţire teritorială a ţării, Guvernul îşi va asuma răspunderea şi pe legea minorităţilor naţionale. În acest fel, Executivul doreşte să îşi asigure voturile parlamentarilor UDMR, dar şi pe cele ale parlamentarilor minorităţilor, pentru susţinerea legii reformei administrative. Guvernul ar intenţiona să îşi asume răspunderea pe noul act normativ până la finalul actualei sesiuni parlamentare, sau cel târziu la începutul viitoarei sesiuni parlamentare, astfel încât alegerile locale din 2012 să se desfăşoare pe noile structuri teritorial-administrative.
Sulfina : ”Opt regiuni sunt suficente”
Deputatul PDL Sulfina Barbu a declarat, astăzi, la RFI, că România ar putea fi împărţită în ”minimum opt, maximum 12 regiuni”, ea precizând că, în opinia sa, opt regiuni ar fi ”suficiente”. ”Este cu siguranţă o necesitate această reorganizare administrativ-teritorială. Dacă plecăm de la criteriile unităţilor teritoriale la nivel european, ne uităm pe nomenclator, eu cred că (e nevoie de) minim opt, maxim 12 regiuni, ca să ne încadrăm în aceste criterii. Dar este o bună plecare actuala împărţire pe regiuni, pe cele opt regiuni, pe care România o are la nivel teoretic, ştiind că la nivelul regiunilor astăzi noi nu avem personalitate juridică şi nici autorităţi alese responsabile, care să poată angaja regiunea respectivă în proiecte. Opt regiuni cred că sunt suficiente pentru România", a declarat Sulfina Barbu.
Întrebată dacă ideea reorganizării administrative supusă dezbaterii în partid de către Emil Boc va fi acceptată de parlamentarii PDL, Sulfina Barbu a susţinut că ”nu există niciun risc pentru partid”.
"Nu cred că există vreun risc pentru Partidul Democrat Liberal. Sunt convinsă că şi colegii parlamentari în marea majoritate sunt buni cunoscători ai acestui aspect al dezvoltării la nivel local şi al responsabilităţilor, nu cred că vom avea din acest punct de vedere surprize", a spus ea. Liderul PDL a adăugat că o provocare este ca toată coaliţia să asume acest proiect şi mă refer şi la partenerii noştri de coaliţie, UNPR, UDMR şi minorităţi.
”Este extrem de important ca sprijinul să fie din partea întregii coaliţii, pentru că o lege organică nu poate să treacă decât dacă toată coaliţia susţine proiectul”, a explicat Sulfina Barbu. |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.
În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.
Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize.
|