Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Jurnalul Naţional
Anul şi data apariţiei: 17/01/2007
Tematica: imigrantii români (Spania, Franta, Anglia, Germania)
Categoria articolului: ştiri
Autorul articolului: Irina Cristea
Titlul articolului: Portret de emigrant / Romanii - lucratori temporari care nu prea trimit bani acasa
Acces online: https://www.jurnalul.ro/stiri/externe/portret-de-emigrant-romanii-lucratori-temporari-care-nu-prea-trimit-bani-acasa-4094.html


Majoritatea romanilor care lucreaza in strainatate planuiesc sa se intoarca in Romania dupa perioade scurte de timp, iar cea mai mare parte a sumelor transmise familiilor provine de la cei care parasesc tara pe termen lung, potrivit unui raport al Bancii Mondiale, preluat de Mediafax.

DOAR TEMPORAR. Peste 60% dintre romanii care muncesc in strainatate pleaca pentru perioade scurte de timp, iar circa o cincime parasesc Romania pe termen lung, dar au planuri de revenire, se arata in studiul Bancii Mondiale, denumit "Migratia si transferurile de bani: Europa de Est si fosta Uniune Sovietica".

Ponderea romanilor care pleaca temporar, dar nu au planuri de intoarcere, este de circa 8%, iar a celor care parasesc permanent Romania se apropie de 5%. "Nu toti emigrantii trimit insa fonduri in tara. Este cazul mai ales al celor care pleaca pentru perioade scurte de timp. Potrivit sondajului efectuat, 80% dintre bulgarii plecati in strainatate nu trimit bani, pentru Romania procentul fiind de 62%", se spune in raport.

PUTINI BANI. Dintre statele est-europene si fostii membri ai blocului comunist, Romania se situa, in 2004, pe penultimul loc in ceea ce priveste fondurile trimise de emigranti in tara, cu circa 1% din Produsul Intern Brut, inaintea Cehiei. Pe primul loc in clasamentul Bancii Mondiale se plaseaza Republica Moldova, cu o pondere de aproape 30% din PIB, urmata de Bosnia si Hertegovina, cu peste 20%.

Autorii raportului noteaza ca banii trimisi in tarile de origine de catre lucratorii din strainatate majoreaza veniturile nationale si cererea agregata, fiind cheltuiti, in principal, pentru consum. Doar o mica parte a sumelor este economisita sau investita.

"Standardele de viata s-au imbunatatit in Romania, Bulgaria si Bosnia Hertegovina, in pofida dificultatilor cu care se confrunta familiile ai caror membri lucreaza in strainatate. Familiile dispun de mai multe resurse pentru finantarea cheltuielilor gospodaresti, pentru cumpararea de haine, autoturisme, electrocasnice, plata utilitatilor si chiar pentru calatorii in strainatate", se arata in raport. In regiunea Europa si Asia Centrala, in care este incadrata si Romania, cea mai mare parte a fondurilor primite din strainatate sunt cheltuite pe haine si alimente, pe urmatoarea pozitie situandu-se educatia. Cele mai mici sume sunt destinate activitatilor caritabile.

DESTINATII FAVORITE. Potrivit datelor Bancii Mondiale, in intervalul 1989-1998, cei mai multi romani (aproape 140.000 de persoane) au emigrat in Germania, Ungaria (in jur de 30.000) si Statele Unite ale Americii (mai putin de 30.000). Romania nu a primit imigranti, cu exceptia persoanelor din Republica Moldova, in jur de 20.000 de persoane.

De asemenea, in intervalul mentionat, 2.100 de studenti au plecat la studii in strainatate. Aproape 15% dintre emigrantii romani cu studii superioare lucreaza insa pe pozitii pentru care sunt supracalificati, mai noteaza analistii Bancii Mondiale.

Banca Mondiala a analizat si nationalitatile care traiesc in Romania. Astfel, la nivelul anului 2002, numarul de romani era in scadere cu 6,2% fata de 1991, numarul ungurilor cu 12,2% si cel al ucrainenilor cu 3,9%. Singura etnie care a inregistrat cresteri a fost cea a rromilor, care a avansat cu 221,1% comparativ cu 1991.

Romania are circa 21,7 milioane de locuitori. Numarul total al persoanelor care lucreaza in strainatate nu este cunoscut exact, cifrele estimate plasandu-se in jur de doua milioane de locuitori.

 

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.