Noua Constituţie a Ungariei, care întăreşte controlul actualei guvernări asupra statului, impune valorile dreptei creştine şi face apel la coeziunea naţiunii cu maghiarii de peste graniţe, a fost ratificată ieri de preşedintele Pál Schmitt, pe fondul criticilor internaţionale, şi va intra în vigoare în 2012.

Importantul document, care schimbă echilibrul puterilor în stat şi, spun criticii, încalcă drepturile omului şi valorile europene, este 100% opera unui singur partid - Fidesz-ul premierului Viktor Orbán - şi nu a fost validat de un referendum. Dezbaterea publică şi cea din parlament, unde Fidesz şi aliaţii săi creştin-democraţi au o majoritate de două treimi, au fost aproape inexistente.

Ce părere au alegătorii? "Alegătorii sunt mai degrabă necunoscători în privinţa noii Constituţii", spune, pentru EVZ, Péter Krekó, director în cadrul Political Capital, un think-tank de la Budapesta.

Putere dincolo de alegeri

Krekó observă că una dintre problemele Constituţiei, care a fost ratificată după doar o lună de la prezentarea publică a proiectului, este lipsa consensului politic, situaţie care ar putea determina societatea ungară să nu mai aibă încredere în noul regim politic.

Analistul apreciază că noua Constituţie şi legile suplimentare ce vor fi adoptate modifică sistemul instituţiilor politice pentru "a securiza poziţia partidelor aflate în prezent la guvernare dincolo de ciclul electoral". "Acest lucru va duce în mod inevitabil la un clivaj politic", apreciază Krekó.

Printre schimbările introduse se numără prelungirea pe durate mari, până la 12 ani, a mandatelor funcţionarilor aflaţi în poziţiicheie, inclusiv în sistemul juridic, funcţionari ce vor fi numiţi de Fidesz. Krekó face însă în mod special referire la prevederile ce permit Consiliului Fiscal să blocheze bugetul şi preşedintelui să dizolve parlamentul, dacă bugetul nu e adoptat până în martie. O armă redutabilă ce va permite Fidesz şi oamenilor apropiaţi de partid să deţină pârghii ale statului, chiar în cazul pierderii alegerilor.

În ciuda importanţei prevederilor, criticile formulate de opoziţia maghiară, socialişti, liberali sau chiar extrema-dreaptă, au rămas fără ecou intern. Constituţia e "o chestiune simbolică, care are o semnificaţie redusă pentru cei mai mulţi dintre alegători. Acest lucru a fost demonstrat de numărul mic de participanţi la protestele împotriva Constituţiei", spune Krekó.

Conflicte cu vecinii

Analistul subliniază că preambulul Constituţiei conţine elemente ce i-ar putea deranja pe vecinii Ungariei. Exemplu e referirea la Sfânta Coroană, "simbol al Ungariei dinainte de Trianon".

Planurile lui Orbán privind maghiarii de peste graniţe sunt interpretate de analistul Political Capital în cheie electorală. "Fidesz îi vrea pe etnicii maghiari drept suporteri la viitoarele alegeri. Acordând dreptul de vot celor cu dublă cetăţenie, va câştiga mai mulţi alegători", explică Krekó. Analistul apreciază însă că reglementarea dreptului de vot pentru cetăţenii maghiari din afara graniţelor - ce va fi făcută printr-o altă lege - ar putea stârni conflicte cu vecinii Ungariei.

"Legea fundamentală: ungară, naţională, modernă şi europeană."
PÁL SCHMITT, preşedintele Ungariei

BUDAPESTA ŞI LUMEA

Ploaie de critici internaţionale

Amnesty International s-a declarat, zilele trecute, îngrijorată de faptul că noua Constituţie încalcă drepturile omului. Organizaţia s-a referit la clauza privind protejarea vieţii din momentul concepţiei (posibilă interzicere a avortului), la excluderea orientării sexuale din criteriile de discriminare neacceptate de stat, dar şi la clauza ce permite detenţia pe viaţă, fără acordarea eliberării condiţionate.

Critici au venit de la Berlin şi din partea liberalilor şi a socialiştilor din Parlamentul European, care au cerut UE să analizeze conformitatea legii fundamentale maghiare cu normele comunitare.

Ministrul român de externe, Teodor Baconschi, a declarat pentru EVZ că relaţia cu Ungaria e foarte bună şi că panicile naţionaliste nu sunt utile. El a apreciat însă că România va reacţiona în cazul oricărui derapaj de la normele democratice.