Căutare Numele cotidianului: Gândul Primăria Baia Mare vrea să ridice un zid de beton în jurul unui bloc în care locuiesc romi, iniţiativă discriminatorie, ce are ca efect "ghetoizarea şi umilirea romilor, prin supunerea la un tratament degradant", susţin reprezentanţii Romani Criss, Asociaţiei "Şanse Egale" şi Amnesty International. Primăria Baia Mare vrea să ridice un zid de beton în jurul unui bloc în care locuiesc romi, iniţiativă discriminatorie, ce are ca efect "ghetoizarea şi umilirea romilor, prin supunerea la un tratament degradant", susţin reprezentanţii Romani Criss, Asociaţiei "Şanse Egale" şi Amnesty International. Potrivit celor trei ONG-uri, care citează presa locală, în 28 iunie primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheş, a anunţat că Primăria va ridica un zid de beton de trei metri înălţime şi o sută de metri lungime, care să înconjoare blocul de pe strada Horea nr. 46B, în care locuiesc preponderent etnici romi.
Construirea zidului poate începe în orice moment şi va costa circa 30.000 de lei, suportaţi din bugetul Primăriei Baia Mare. Potrivit ONG-urilor, Cătălin Cherecheş a declarat că "zidul va fi realizat din bolţari de beton, cu fundaţie şi cu centură de beton deasupra, aşa ca să nu aibă impresia cineva că va putea să îl distrugă". "Vom realiza un acces exclusiv din strada Electrolizei, astfel încât poate se va limita tot ceea ce înseamnă debandadă", ar mai fi spus Cherecheş, potrivit celor trei ONG-uri. Romani Criss, Asociaţia "Şanse Egale" şi Amnesty International precizează că autorităţile locale vizează şi înfiinţarea abuzivă a unui post de poliţie fix, unde vor lucra "poliţişti locali, jandarmi şi câţiva romi pentru a ţine sub control ordinea şi liniştea publică". ONG-urile atenţionează că această iniţiativă a autorităţilor locale din Baia Mare este profund discriminatorie şi are ca efect "ghetoizarea şi umilirea romilor, prin supunerea la un tratament degradant". "Prin aplicarea acestei acţiuni a autorităţii locale se încalcă flagrant legislaţia românească în vigoare, precum şi obligaţiile internaţionale pe care statul roman şi le-a asumat, între care amintim prevederile Ordonanţei de Guvern nr. 137/2000, cât şi articolul 2 din Convenţia internaţională cu privire la drepturile civile şi politice şi articolul 2 din Convenţia internaţională pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (CIETFDR)", susţin, miercuri, ONG-urile într-o scrisoare deschisă. Potrivit acestora, adoptarea unor politici de incluziune a romilor de către Guvern şi de către Uniunea Europeană "rămâne cel mult o iluzie birocratică", atâta vreme cât demersuri precum cele adoptate de autorităţile locale din Baia Mare "discriminează, segreghează şi ghetoizează romii după bunul plac". Totodată, ONG-urile susţin că planurile anunţate de autorităţile din Baia Mare de a construi case sociale pentru relocarea "comunităţilor dezavantajate" - comunităţi, în general, de romi - la marginea oraşului şi lângă o uzină de epurare a apelor reziduale, într-o zona ce poate reprezenta un pericol la adresa sănătăţii, nu sunt doar discriminatorii, ci încalcă şi prevederile articole 8 şi 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Comentariile 4 şi 7 ale Organizaţiei Naţiunilor Unite (CESCR), prevederi obligatorii pentru autorităţile române. Sursele citate menţionează că CEDO a condamnat Spania şi Italia pentru demersuri similare, apreciind că a fost încălcat dreptul la viaţă privată. Organizaţiile semnatare ale scrisorii deschise îşi exprimă îngrijorarea cu privire la planurile de relocare a romilor în acea singură "opţiune" de mutare, la marginea oraşului, "care înseamnă, în fapt, segregare, şi care este interzisă explicit în legislaţia internatioanală de drepturile omului". Acestea menţionează că articolul 3 din CIETFDR precizează că "statele părţi condamnă în special segregaţia rasială şi apartheidul şi se angajează să prevină, să interzică şi să elimine pe teritoriile ţinând de jurisdicţia lor toate practicile de această natură". De asemenea, Recomandarea generală nr. 27 despre discriminarea împotriva romilor, emisă de Comitetul ONU pentru eliminarea discriminării rasiale, subliniază că statele părţi trebuie "să acţioneze cu fermitate împotriva oricărei practici discriminatorii împotriva romilor, în special când este realizată de autorităţi locale … şi să nu îi plaseze pe romi pe câmp, în zone izolate, îndepărtate, fără acces la servicii de sănătate sau alte facilităţi". "Romani Criss, Asociaţia «Şanse Egale» şi Amnesty International protestează cu fermitate faţă de iniţiativele discriminatorii şi abuzive ale autorităţilor locale din Baia Mare de a construi un zid de beton împrejurul blocului în care locuiesc romii pe strada Horea şi de a adopta o hotărâre de Consiliu local cu privire la construcţia unor locuinţe sociale pentru categorii defavorizate pe un teren ce se află în vecinătatea fostei «halde de steril», respectiv a Uzinei de Epurare a Apei Reziduale", se arată în documentul citat. Cele trei ONG-uri solicită în mod public Primăriei Baia Mare "să înceteze orice demers de construire a zidului care să înconjoare blocul de pe strada Horea nr. 46B şi să anuleze toate procedurile deja îndeplinite". De asemenea, organizaţiile solicită Prefecturii Maramureş să ceară anularea hotărârilor de Consiliu local adoptate cu privirea la construirea de case sociale pe terenul de la marginea oraşului. Romani Criss şi Asociaţia "Şanse Egale" au în vedere formularea unor acţiuni legale împotriva demersurilor autorităţilor locale din Baia Mare. ONG-urile mai susţin că asemenea demersuri nu sunt singulare şi precizează că au documentat mai multe cazuri în care autorităţile locale au încălcat dreptul la locuire şi dreptul la demnitate al romilor, "prin evacuări forţate, condiţii de locuit precare, segregarea rezidenţială, amplasarea romilor în zone periculoase pentru sănătatea lor", amintind între aceste cazuri Cluj-Napoca - zonele Cantonului şi Coastei, Miercurea-Ciuc, Craiova, Mangalia şi Piatra Neamţ. |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |