Căutare

 Guvernul a avizat ieri Legea minoritatilor care prevede ca statul va garanta dreptul minoritatilor nationale la invatamant in limba materna la toate nivelurile sistemului de stat si va asigura libertatea etnica, religioasa, culturala si de exprimare a cetatenilor apartinand acestor minoritati. Proiectul de lege a fost tinut mult timp la secret si a provocat numeroase dispute intre ministrul Culturii, Mona Musca si UDMR. De altfel, Mona Musca ar fi conditionat ramanerea sa in functie de acceptarea unor prevederi ale legii, iar UDMR si-a amenintat deseori partenerii de guvernare ca nu isi va da votul asupra unor legi importante daca Guvernul nu va da unda verde proiectului.

Dreptul la invatamant

Legea spune ca persoanele apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa invete in limba materna, sa beneficieze de educatie si invatamant in unitati si institutii de stat cu predare in limba materna la toate nivelurile, formele si tipurile de invatamant, in conditiile legii. De asemenea, organizatiile si asociatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa infiinteze, organizeze si asigure functionarea unitatilor si institutiilor de invatamant particulare in limba materna, unitati si institutii care pot beneficia de subventii din Bugetul de stat sau bugetele locale.

"In invatamantul preuniversitar cu predare in limba minoritatilor nationale, toate disciplinele pot fi studiate in limba materna, cu exceptia limbii si literaturii romane", se mai precizeaza in proiect. Totodata, statul are obligatia sa garanteze invatarea limbii materne la toate nivelurile ale invatamantului de stat si sa asigure posibilitatea sustinerii in limba materna a examenelor de specialitate si a celor de concurs pentru ocuparea posturilor vacante, pentru obtinerea gradelor didactice, profesionale sau stiintifice in institutiile sau sectiile de invatamant in limba minoritatii nationale, asigurandu-se, daca este necesar, traducerea.

Obligatiile statului

Statul are obligatia sa garanteze si numirea de directori, respectiv de directori adjuncti apartinand minoritatilor nationale in unitatile de invatamant in care functioneaza si sectii in limba de predare a acestora. O alta prevedere importanta spune ca "in unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere semnificativa, se asigura folosirea limbii minoritatii nationale, in scris si oral, in relatiile cu autoritatile administratiei publice locale, precum si cu serviciile publice deconcentrate".

Limba minoritatii nationale respective va fi asigurata si in ceea ce priveste inscriptionarea denumirii localitatilor, a strazilor si institutiilor publice, publicarea actelor administrative normative, comunicarea, la cerere, a actelor administrative individuale, in sedintele consiliilor locale si judetene, la organizarea unor cursuri pentru recalificare profesionala, precum si la organizarea cursurilor si examenelor pentru obtinerea permisului de conducere auto. Statul garanteaza persoanelor apartinand minoritatilor nationale dreptul de a se exprima in limba lor materna, in fata instantelor de judecata, precum si dreptul de a-si incheia casatoria in fata ofiterului starii civile in limba lor materna. Statul recunoaste si garanteaza autonomia culturala a minoritatilor nationale, acestea putand sa elaboreze strategii si prioritati privind invatamantul in limba materna a comunitatilor nationale.

Atributiile CNAC

Organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale pot initia constituirea Consiliului National al Autonomiei Culturale (CNAC). Consiliul este format dintr-un numar de 7 membri pana la 91 de membri in functie de numarul de persoane inregistrate de minoritatile nationale la recensamant. Durata mandatului membrilor alesi in Consiliu este de patru ani. In unitatile administrativ-teritoriale, unde o minoritate nationala are o pondere de cel putin 1%, iar in Consiliul local nu are nici un reprezentant, CNAC poate propune consiliului local dezbaterea unor probleme legate de drepturile mentionate pentru minoritati, iar Consiliul va fi obligatoriu consultat in procesul adoptarii unor decizii in acest domeniu. In vederea exercitarii atributiilor autonomiei culturale, statul va considera reprezentativa acea organizatie a cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, care a participat si a obtinut mandate in alegeri parlamentare.

Legea mai spune ca "la infiintarea, desfiintarea, functionarea unitatilor si institutiilor de invatamant de stat cu predare in limba materna si la stabilirea ofertei educationale nu se va lua nici o astfel de masura fara acordul CNAC al minoritatii nationale in cauza. Acelasi lucru este valabil si in cazul infiintarii, desfiintarii, organizarii si functionarii institutiilor de cultura de drept public sau a subunitatilor acestora, precum si a celor care au drept scop cercetarea, pastrarea si dezvoltarea culturi proprii. Proiectul de lege va intra in vigoare la sase luni de la data publicarii in Monitorul Oficial.