Căutare Numele cotidianului: Ziua de Cluj Piatra de temelie a viitorului complex teologic ortodox de pe strada Coastei a fost pusă astăzi de mitropolitul Clujului, Andrei Andreicuţ, însoţit de un sobor de clerici. Viitorul campus teologic va fi denumit "Nicolae Ivan", după numele primului episcop de după reactivarea Episcopiei ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului. La ceremonie a participat şi episcopul-vicar ortodox al Clujului, Vasile Someşanul, dar şi numeroase oficialităţi, inclusiv primarul Sorin Apostu şi preşedintele Consiliului Judeţean Alin Tişe, care au pus câte o cupă de ciment la piatra de temelie a viitorului complex teologic ortodox de pe strada Coastei (VIDEO). În paralel cu ceremonia, o serie de reprezentanţi ai unor organizaţii civice locale, dar şi romi care au locuit pe acest teren, au organizat o acţiune de protest. Aceştia au afişat inscripţii ca „Ne-aţi mutat de aici într-un mediu toxic", „Nouă cine ne face dreptate?", „Teologie socială sau locuinţe sociale?", „Aici au locuit săraci, acum stau la gunoi","Biserică grasă, vrea a doua casă", „Aţi distrus în trei zile tot ceea ce am construit într-o viaţă" şi „Am locuit aici 20 de ani în chirie". La protest au participat câteva zeci de persoane. Înainte de a se aşeza în locul respectiv protestatarii au fost nemulţumiţi de faptul că le-a fost permis cu greu accesul în zonă. În urma insistenţelor, ei s-au apropiat de zona de desfăşurare a slujbei. Aceştia nu au vociferat, ci doar au afişat, pe parcursul ceremoniei, o serie de afişe şi fotografii. La scurt timp după ce mitropolitul Clujului a început să vorbească despre proiectul de construcţie a viitorului complex teologic, "activiştii" şi romii au huiduit, însă după aceea protestul a continuat doar prin afişarea pacartelor. "La modulul B3 o baie (cu două vase de WC, n.red.) o folosim 40 de persoane. În 16 metri pătraţi locuim 11 persoane", s-a plâns Elen Greta, mamă a patru copii, din care doi merg la grădiniţă şi doi la şcoală. O altă persoană de etnie romă mutată de pe strada Coastei în locuinţele modulare de la Pata Rât precizează că principalele probleme cu care se confruntă romii care locuiesc acolo sunt dificultatea respectării programului şcolar de către copii, pentru a ajunge la cursa care îi aduce acasă, pericolul câinilor din zonă, igrasia din locuinţe, mirosul din zonă, aflată în apropierea rampei de gunoi a unei companii farmaceutice. În comunitatea mutată de pe strada Coastei la Pata Rât locuiesc aproximativ 300 de persoane, în 40 de camere, conform unor persoane rome. Mitropolitul Clujului, Andrei Andreciuţ, a precizat că Biserica este preocupată de problema persoanelor sărace şi a romilor şi că va încerca să ajute la rezolvarea problemei de locuire cu care se confruntă romii mutaţi de pe strada Coastei. |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |