Monitorizare de presă
|
Căutare Numele cotidianului: ClujOnline Mai mulţi romi au protestat marţi în şedinţa de Consiliu Local nemulţumiţi de proiectul de lege privind darea în folosinţă gratuită, Arhiepiscopiei Vadului Feleacului şi Clujului, a imobilului situat în municipiul Cluj-Napoca, strada Coastei aflat în proprietatea municipiului Cluj-Napoca. Aceştia au purtat pancarte pe care scria “dialog”, “condiţii decente de locuire”, “sunt rom, vreau să trăiesc în demnitate”, “solidaritate”. · Romii au boicotat sedinta de CL · Scandal in Consiliul Local. Romii au protestat „Şi un animal este protejat mai bine, sunt grajduri mai bine făcute,” i-au declarat romii primarului Sorin Apostu. “Ne-aţi băgat între gunoaie ca pe şobolani”, a declarat o femeie prezentă la protest. “Stau în câmp, mi-au spus să-mi depun o cerere, mi-am depus şi tot în câmp stau. Nu ne-au dat nimic. Am depus cereri să ne primească în audienţă. Ne-au dat afară să bage biserica acolo” a mai declarat un protestatar. La şedinţa de Consiliu Local de astăzi a fost prezent şi IPS Andrei Andreicuţ, care înainte de votarea proiectului de Consiliu Local a declarat: “Domnule primar, onoraţi membrii ai Consiliului Local, mă onorează faptul că am fost invitat să particip la şedinţa domniilor voastre, invitaţie pe care mi-a facut-o domnul primar, motivaţie legată de cererea noastră în legătură cu imobilul atât de necesar nouă de pe strada Coastei. Printre primii rectori ai Universităţii a fost Onisifor Ghibu şi în momentul în care s-a pensionat a scris o carte “Pe baricadele vieţii”. La un moment dat pomeneşte, el se adresează contemporanilor săi şi zice că astăzi capetele vor să vadă o legătură între materia şi spirit, între spirit şi religie, cred că va veni vremea când vor convieţui împreună. Eu cred că vremurile acelea au venit astăzi de aceea am făcut cererea referitoare la acest teren de care avem mare nevoie. Cele două şcoli teologice funcţionează într-un spaţiu destul de mic la Arhiepiscopie. În această capitală a Transilvaniei avem nevoie de o construcţie frumoasă pentru Facultatea de Teologie şi pentru celelalte acţiuni sociale.” “Cele două întâmplări de astăzi nu au practic o legătură una cu cealaltă. Evacuarea de pe strada Coastei s-a făcut datorită faptului că modul de trai a iscat extrem de multe controverse pentru locuitorii din zonă şi pentru firmele din zonă şi pentru tot ce însemna oraşul. Ulterior, ei au fost mutaţi într-o zonă din Pata Rât. Dacă nu sunt condiţii corespunzătoare unde am fost mutaţi aşa cum ni s-a sesizat astăzi, vom studia şi dacă este de acord şi Consiliul Local vom găsi locaţii noi” a declarat primarul Sorin Apostu. Proiectul de lege privind darea în folosinţă gratuită a 5000 mp, Arhiepiscopiei Vadului Feleacului şi Clujului, a imobilului situat în municipiul Cluj-Napoca, strada Coastei aflat în proprietatea municipiului Cluj-Napoca a fost votat în unanimitate de consilierii locali. Proiectul vine în urma discuţiilor pe care cele două instituţii le-au purtat la scurt timp după întronizarea Înalt Prea Sfinţitului mitropolit Andrei, în încercarea de a continua şi dezvolta parteneriatul care a existat şi în timpul în care Mitropolia a fost păstorită de către Înalt Prea Sfinţitul Bartolomeu Anania. Totodată, proiectul prevede că Mitropolia va restitui administrarea unui teren de circa 7.000 de mp pe strada Slănic, dar care nu a putut fi utilizat pentru scopurile în care a fost solicitat întrucât este mult mai potrivit pentru zonă de agrement. Pe parcela solicitată se doreşte construirea unui campus universitar pentru Facultatea de Teologie Ortodoxă, cu clădiri care să găzduiască aula (360 mp), sălile de curs (360 mp), săli de seminar (950 mp), ateliere şi spaţii destinate corpului profesoral – decanat, birouri pentru profesori, sală profesorală, dar şi spaţii de cazare, o cantină şi anexe pentru utilităţi, parcări. Campusul va găzdui şi o mică capelă. După aproape patru luni de la relocarea comunităţii de romi de pe strada Coastei în casele modulare din Pata Rât, cele aproximativ 30 de familii care au rămas fără locuinţe în urma evacuării lor pe timp de iarnă încă se adăpostesc la rudele lor din „locuinţele sociale” construite de către primăria municipiului Cluj lângă groapa de gunoi a oraşului. Mai mult de 250 de persoane continuă să locuiască în cele 40 de camere de câte 18 metri pătraţi ale celor 10 case modulare şi să folosească cele 10 băi de câte şase metri pătraţi fiecare |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |